Tatăl Atotputernic i se arată lui Avram
După treisprezece ani de tăcere, Tatăl nostru vine ca El Shaddai, le schimbă numele lui Avram și Sarai și face din tăierea împrejur semnul legământului în trup. Avraam râde la gândul unui fiu la o sută de ani, cere în schimb pentru Ismael și își taie împrejur toată casa chiar în ziua aceea.
17 1Când Avram avea nouăzeci și nouă de ani, Tatăl nostru i s-a arătat și i-a zis: „Eu sunt El Șadai — Tatăl tău Atotputernic. Umblă înaintea mea și fii fără prihană. a a v1 El Șadai înseamnă „Dumnezeu Atotputernic”. În pragul făgăduinței legământului, Tatăl nostru se descoperă prin acest nume — Cel Atotputernic, singurul care le poate da lui Avraam și Sarei un fiu la bătrânețe. 2Voi încheia legământul meu între mine și tine și te voi înmulți peste măsură de mult.”
3Atunci Avram a căzut cu fața la pământ, iar Tatăl nostru a vorbit cu el și i-a zis:
4„Cât despre mine, legământul meu este cu tine și vei ajunge tatăl unei mulțimi de neamuri. 5Numele tău nu va mai fi Avram, ci Avraam, căci te-am făcut tatăl unei mulțimi de neamuri. 6Te voi face foarte roditor; voi face din tine multe neamuri și din tine vor ieși împărați. 7Voi întări legământul meu între mine și tine și urmașii tăi după tine, din neam în neam — un legământ veșnic — ca să fiu Tată ție și urmașilor tăi după tine. b b v7 Formula legământului — „ca să fiu Dumnezeu pentru tine și pentru copiii tăi” — este redată „ca să fiu Tatăl tău și Tatăl copiilor tăi”, pentru că acesta este legământul pe care îl face Tatăl nostru: nu un contract, ci o familie. El se leagă pe sine de Avraam și de fiecare generație care urmează. 8Îți voi da ție și urmașilor tăi după tine țara în care locuiești ca străin — toată țara Canaanului — ca stăpânire veșnică; și voi fi Tatăl lor.”
9Apoi Tatăl nostru i-a zis lui Avraam: „Cât despre tine: să păzești legământul meu, tu și copiii tăi după tine, din neam în neam. 10Acesta este legământul meu pe care să-l păziți, între mine și tine și urmașii tăi după tine: tot ce este de parte bărbătească dintre voi să fie tăiat împrejur. 11Să vă tăiați împrejur în carnea prepuțului vostru; și acesta va fi semnul legământului dintre mine și voi. 12Tot ce este de parte bărbătească dintre voi, din neam în neam, să fie tăiat împrejur la vârsta de opt zile — fie născut în casa ta, fie cumpărat cu argint de la vreun străin care nu este din sămânța ta. 13Cel născut în casa ta și cel cumpărat cu banii tăi va trebui să fie tăiat împrejur. Legământul meu va fi în carnea voastră un legământ veșnic. 14Orice bărbat netăiat împrejur, care nu va fi tăiat împrejur în carnea prepuțului său, va fi nimicit din poporul său — el a călcat legământul meu.”
Numele cel nou al Sarei
15Apoi Tatăl nostru i-a zis lui Avraam: „Să n-o mai numești Sarai pe soția ta — numele ei este Sara. 16O voi binecuvânta și îți voi da chiar un fiu de la ea. O voi binecuvânta și ea va da naștere unor neamuri; împărați de popoare vor ieși din ea.”
17Avraam a căzut cu fața la pământ și, râzând, a zis în inima lui: „Să i se nască oare un fiu unui om de o sută de ani? Să mai nască oare Sara, care are nouăzeci de ani?” 18Apoi Avraam i-a zis Tatălui nostru: „Măcar Ismael să trăiască înaintea ta!”
19Dar Tatăl nostru i-a zis: „Nu, ci Sara, soția ta, îți va naște un fiu și îi vei pune numele Isaac. Voi întări legământul meu cu el, un legământ veșnic pentru urmașii lui după el. c c v19 Numele Isaac înseamnă „el râde” — o amintire duioasă a râsului de uimire al Sarei când i-a fost dată făgăduința. 20Cât despre Ismael, te-am ascultat. Iată, îl voi binecuvânta, îl voi face roditor și îl voi înmulți peste măsură de mult. El va fi tatăl a doisprezece căpetenii și voi face din el un neam mare. 21Dar legământul meu îl voi întări cu Isaac, pe care ți-l va naște Sara la anul pe vremea aceasta.”
22După ce a terminat de vorbit cu Avraam, Tatăl nostru s-a înălțat de la el. 23Atunci Avraam i-a luat pe Ismael, fiul său, pe toți cei născuți în casa lui și pe toți cei cumpărați cu banii lui — pe toți cei de parte bărbătească din casa lui Avraam — și le-a tăiat împrejur carnea prepuțului chiar în ziua aceea, așa cum îi spusese Tatăl nostru. 24Avraam avea nouăzeci și nouă de ani când a fost tăiat împrejur în carnea prepuțului său. d d v24 Tăierea împrejur era semnul fizic al apartenenței la poporul legământului Tatălui nostru. 25Ismael, fiul său, avea treisprezece ani când a fost tăiat împrejur în carnea prepuțului său. 26Chiar în ziua aceea au fost tăiați împrejur Avraam și Ismael, fiul său. 27Și toți oamenii din casa lui — cei născuți în casă și cei cumpărați cu argint de la un străin — au fost tăiați împrejur împreună cu el.