Geneza 40

40 ¹După aceste întâmplări, paharnicul și brutarul împăratului Egiptului au păcătuit împotriva stăpânului lor, împăratul Egiptului. ²Faraon s-a mâniat pe cei doi dregători ai săi, pe mai-marele paharnicilor și pe mai-marele brutarilor. ³I-a pus sub pază în casa căpeteniei gărzii, în temnița unde era închis Iosif. ⁴Căpetenia gărzii l-a pus pe Iosif să le slujească, și au rămas sub pază câtva timp. ⁵Și amândoi, paharnicul și brutarul împăratului Egiptului, care erau închiși în temniță, au visat într-o noapte câte un vis, fiecare vis cu înțelesul lui. ⁶Când a venit Iosif la ei dimineața, i-a văzut tulburați. ⁷I-a întrebat pe dregătorii lui Faraon care erau cu el sub pază în casa stăpânului său: „De ce aveți astăzi fețele atât de mâhnite?”

⁸Ei i-au răspuns: „Fiecare am avut câte un vis și nu este nimeni care să ni-l tâlcuiască.” Iosif le-a zis: „Oare nu ale Tatălui nostru sunt tâlcuirile? Spuneți-mi-le, vă rog.” ^a a v8 Iosif îl numește pe Tatăl nostru izvorul oricărei tâlcuiri adevărate — chiar și unor egipteni care nu îl cunosc.

⁹Mai-marele paharnicilor i-a istorisit lui Iosif visul său: „În visul meu, iată, era o viță înaintea mea. ¹⁰Vița avea trei mlădițe; cum a dat în mugur, i s-au deschis florile, iar ciorchinii au copt și s-au făcut struguri. ¹¹Paharul lui Faraon era în mâna mea; am luat strugurii, i-am stors în paharul lui Faraon și am pus paharul în mâna lui Faraon.”

¹²Atunci Iosif i-a zis: „Iată tâlcuirea lui: cele trei mlădițe sunt trei zile. ¹³Peste trei zile, Faraon îți va înălța capul și te va pune din nou în slujba ta, și vei pune paharul lui Faraon în mâna lui, ca mai înainte, când erai paharnicul lui. ¹⁴Dar adu-ți aminte de mine când îți va merge bine și arată-mi, te rog, bunătate: pomenește-mă înaintea lui Faraon, ca să mă scoată din casa aceasta. ¹⁵Căci am fost într-adevăr răpit din țara evreilor și, chiar și aici, n-am făcut nimic ca să merit temnița aceasta.”

¹⁶Văzând mai-marele brutarilor că tâlcuirea era bună, i-a zis lui Iosif: „Și eu am avut un vis: pe cap aveam trei coșuri cu pâine albă. ¹⁷În coșul de deasupra erau tot felul de bucate coapte pentru Faraon, dar păsările le mâncau din coșul de pe capul meu.”

¹⁸Iosif i-a răspuns: „Iată tâlcuirea lui: cele trei coșuri sunt trei zile. ¹⁹Peste trei zile, Faraon îți va lua capul de pe tine și te va spânzura de un copac, iar păsările îți vor mânca din carne.” ²⁰În ziua a treia, de ziua nașterii lui Faraon, el a dat un ospăț pentru toți dregătorii săi și a înălțat capul mai-marelui paharnicilor și capul mai-marelui brutarilor în mijlocul lor, ²¹l-a pus din nou pe mai-marele paharnicilor în slujba lui, așa că acesta a pus paharul în mâna lui Faraon. ²²Dar pe mai-marele brutarilor l-a spânzurat, întocmai cum le tâlcuise Iosif. ²³Totuși mai-marele paharnicilor nu și-a adus aminte de Iosif, ci l-a uitat.