Geneza 25

25 ¹Avraam a luat o altă soție, al cărei nume era Chetura. ²Ea i-a născut pe Zimran, Iocșan, Medan, Madian, Ișbac și Șuah. ³Iocșan a fost tatăl lui Seba și al lui Dedan. Fiii lui Dedan au fost așuriții, letușiții și leumiții. ⁴Fiii lui Madian: Efa, Efer, Enoh, Abida și Eldaa — toți aceștia au fost fiii Cheturei. ⁵Avraam i-a dat lui Isaac tot ce avea. ⁶Avraam le-a dat daruri fiilor țiitoarelor sale, apoi, pe când era încă în viață, i-a trimis departe de fiul său Isaac, spre răsărit, în ținutul de la răsărit.

⁷Avraam a trăit în total o sută șaptezeci și cinci de ani. ⁸Avraam și-a dat ultima suflare, murind la o bătrânețe fericită, bătrân și sătul de zile, și a fost adăugat la poporul său. ⁹Fiii săi Isaac și Ismael l-au îngropat în peștera Macpela, în ogorul lui Efron, fiul lui Țohar, hititul, lângă Mamre. ¹⁰Ogorul pe care Avraam îl cumpărase de la hitiți. Acolo a fost îngropat Avraam, împreună cu Sara, soția lui. ¹¹După moartea lui Avraam, Tatăl nostru l-a binecuvântat pe fiul său Isaac. Și Isaac s-a așezat lângă Beer-Lahai-Roi.

Urmașii lui Ismael

¹²Aceasta este spița neamului lui Ismael, fiul lui Avraam, pe care Agar, egipteanca, roaba Sarei, i l-a născut lui Avraam. ¹³Acestea sunt numele fiilor lui Ismael, după numele lor, în ordinea nașterii: Nebaiot, întâiul născut al lui Ismael, apoi Chedar, Adbeel, Mibsam, ¹⁴Mișma, Duma, Masa, ¹⁵Hadad, Tema, Ietur, Nafiș și Chedma. ¹⁶Aceștia sunt fiii lui Ismael și acestea sunt numele lor, după satele și taberele lor — doisprezece căpetenii după semințiile lor. ¹⁷Ismael a trăit o sută treizeci și șapte de ani, apoi și-a dat ultima suflare, a murit și a fost adăugat la poporul său. ¹⁸S-au așezat de la Havila până la Șur, la răsărit de Egipt, înspre Asiria; Ismael a trăit în vrăjmășie față de toate rudele sale.

Neamul lui Isaac

¹⁹Aceasta este spița neamului lui Isaac, fiul lui Avraam: Avraam a fost tatăl lui Isaac. ²⁰Isaac avea patruzeci de ani când a luat-o de soție pe Rebeca, fiica lui Betuel, arameul din Padan-Aram, sora lui Laban, arameul. ^a a v20 Padan-Aram era câmpia înaltă a Aramului din Mesopotamia, ținutul de obârșie al familiei Rebecăi. ²¹Isaac s-a rugat Tatălui nostru pentru soția sa, fiindcă era stearpă; Tatăl nostru i-a ascultat rugăciunea, iar Rebeca, soția sa, a rămas însărcinată. ²²Dar copiii se îmbrânceau unul pe altul în pântecele ei, și ea a zis: „Dacă așa stau lucrurile, de ce mi se întâmplă aceasta?” Așa că s-a dus să-L întrebe pe Tatăl nostru.

²³Și Tatăl nostru i-a zis: „Două neamuri sunt în pântecele tău; două popoare se vor despărți încă din lăuntrul tău: unul va fi mai puternic decât celălalt, iar cel mai mare îi va sluji celui mai mic.”

²⁴Când i-a venit vremea să nască, iată că în pântecele ei erau gemeni! ²⁵Cel dintâi a ieșit roșu, tot trupul lui ca o manta păroasă; de aceea i-au pus numele Esau. ²⁶Apoi a ieșit fratele său, cu mâna apucând călcâiul lui Esau; de aceea i-au pus numele Iacov. Isaac avea șaizeci de ani când i-a născut ea. ^b b v26 Numele Iacov înseamnă „apucă de călcâi” — și, prin urmare, „înlătură” sau „înșală”, așa cum va arăta povestea lui.

²⁷Băieții au crescut. Esau a ajuns un vânător priceput, un om al câmpului; Iacov însă era un om liniștit, care locuia în corturi.

Iacov și Esau

²⁸Isaac îl iubea pe Esau, pentru că îi plăcea vânatul lui, dar Rebeca îl iubea pe Iacov. ²⁹Iacov fierbea o ciorbă când a venit Esau de la câmp; și era sfârșit de foame. ³⁰Esau i-a zis lui Iacov: „Dă-mi să înghit din ciorba aceasta roșie, căci sunt sfârșit de foame!” De aceea i s-a pus numele Edom. ^c c v30 Edom înseamnă „roșu” — numit așa după ciorba roșie pentru care Esau și-a dat dreptul de întâi născut.

³¹Iacov a zis: „Vinde-mi acum dreptul tău de întâi născut.” ^d d v31 Dreptul de întâi născut îi dădea celui dintâi născut o parte dublă din moștenire și întâietatea în familie.

³²Esau a zis: „Iată, sunt pe moarte; la ce-mi folosește dreptul de întâi născut?”

³³Iacov a zis: „Jură-mi mai întâi.” Și el i-a jurat și i-a vândut lui Iacov dreptul său de întâi născut.

³⁴Iacov i-a dat lui Esau pâine și o ciorbă de linte; el a mâncat, a băut, s-a ridicat și a plecat. Astfel, Esau și-a disprețuit dreptul de întâi născut.