Făgăduința reînnoită lui Isaac
Foametea revine, iar Isaac repetă minciuna tatălui său despre soția lui și este prins. El se îmbogățește pe măsură ce Tatăl nostru îl binecuvântează, iar fântânile îi sunt luate una după alta, până sapă acolo unde nimeni nu se mai ceartă cu el. Apoi împăratul care l-a invidiat vine să-i ceară un legământ.
26 1A fost o foamete în țară, în afară de foametea de mai înainte, care fusese pe vremea lui Avraam. Așa că Isaac s-a dus la Abimelec, împăratul filistenilor, la Gherar.
2Tatăl nostru i S-a arătat și i-a zis: „Nu te coborî în Egipt; locuiește în țara pe care ți-o voi spune. 3Rămâi în țara aceasta și Eu voi fi cu tine și te voi binecuvânta, căci ție și seminței tale îți voi da toate aceste țări și voi împlini jurământul pe care l-am făcut lui Avraam, tatăl tău. 4Îți voi înmulți sămânța ca stelele cerului și voi da seminței tale toate aceste țări; și prin sămânța ta vor fi binecuvântate toate neamurile pământului, 5pentru că Avraam a ascultat de glasul Meu și a păzit ce i-am poruncit, poruncile Mele, rânduielile Mele și legile Mele.”
6Așa că Isaac s-a așezat la Gherar. 7Oamenii din partea locului l-au întrebat despre soția lui, iar el a răspuns: „Este sora mea” — fiindu-i teamă să spună „soția mea”, căci își zicea: „Oamenii de aici m-ar omorî din pricina Rebecăi, căci este frumoasă.” 8După ce Isaac stătuse acolo multă vreme, Abimelec, împăratul filistenilor, s-a uitat pe fereastră și l-a văzut pe Isaac dezmierdând-o pe soția sa, Rebeca. 9Atunci Abimelec l-a chemat pe Isaac și i-a zis: „Negreșit, este soția ta! Cum ai putut spune «Este sora mea»?” Isaac i-a zis: „Pentru că mă gândeam că aș putea muri din pricina ei.”
10Abimelec a zis: „Ce ne-ai făcut? Ușor s-ar fi putut ca unul din popor să se culce cu soția ta și ai fi adus vină asupra noastră.” 11Abimelec a poruncit întregului popor: „Cine se va atinge de omul acesta sau de soția lui va fi negreșit omorât.”
12Isaac a semănat în țara aceea și a strâns în anul acela însutit, pentru că Tatăl nostru l-a binecuvântat. 13Omul s-a îmbogățit și a tot sporit în avere până a ajuns foarte bogat. 14Avea turme de oi și cirezi de vite și o mulțime de slujitori, așa că filistenii îl pizmuiau. 15Toate fântânile pe care le săpaseră slujitorii tatălui său, pe vremea tatălui său Avraam, filistenii le astupaseră. 16Abimelec i-a zis lui Isaac: „Pleacă de la noi, căci ai ajuns cu mult mai puternic decât noi.”
17Așa că Isaac a plecat de acolo și și-a așezat tabăra în valea Gherar și a locuit acolo. 18Isaac a săpat din nou fântânile de apă care fuseseră săpate pe vremea tatălui său Avraam și pe care filistenii le astupaseră după moartea lui Avraam, și le-a pus aceleași nume pe care le pusese tatăl său. 19Dar când slujitorii lui Isaac au săpat în vale și au găsit acolo o fântână cu apă de izvor, 20păstorii din Gherar s-au certat cu păstorii lui Isaac, zicând: „Apa este a noastră.” Iar el a numit fântâna Esec, pentru că se certaseră cu el. a a v20 Numele Esec înseamnă „ceartă”. 21Apoi au săpat altă fântână, dar s-au certat și pentru aceea, așa că i-a pus numele Sitna. b b v21 Numele Sitna înseamnă „împotrivire”. 22De acolo s-a mutat și a săpat altă fântână, pentru care nu s-au mai certat, așa că i-a pus numele Rehobot, zicând: „Acum Tatăl nostru ne-a făcut loc și vom fi roditori în țară.” c c v22 Numele Rehobot înseamnă „loc larg” sau „locuri întinse”.
23De acolo s-a suit la Beer-Șeba.
24În noaptea aceea Tatăl nostru i S-a arătat și i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul tatălui tău Avraam. Nu te teme, căci Eu sunt cu tine. Te voi binecuvânta și îți voi înmulți sămânța, din pricina lui Avraam, slujitorul Meu.”
25Acolo a zidit un altar și a chemat Numele Tatălui nostru; și-a întins cortul, iar slujitorii lui Isaac au săpat acolo o fântână.
26Abimelec a venit la el din Gherar, cu Ahuzat, sfetnicul său, și cu Picol, căpetenia oștirii sale. 27Isaac le-a zis: „Pentru ce veniți la mine, de vreme ce m-ați urât și m-ați alungat de la voi?”
28Ei au zis: „Am văzut limpede că Dumnezeu a fost cu tine, așa că am zis: «Să fie un jurământ între noi — între tine și noi — și să facem un legământ cu tine, 29că nu ne vei face niciun rău — așa cum nici noi nu ne-am atins de tine, ci ți-am făcut numai bine și te-am lăsat să pleci în pace. Tu ești acum binecuvântat de Dumnezeu.»”
30Așa că Isaac le-a făcut un ospăț și au mâncat și au băut. 31A doua zi dis-de-dimineață și-au jurat unul altuia; Isaac i-a lăsat să plece și au plecat de la el în pace. 32În ziua aceea, slujitorii lui Isaac au venit și i-au dat de veste despre fântâna pe care o săpaseră și i-au zis: „Am găsit apă!” 33Și a numit-o Șiba; de aceea numele cetății este Beer-Șeba până în ziua de azi. d d v33 Șiba înseamnă „jurământ”; Beer-Șeba înseamnă „fântâna jurământului”.
34La vârsta de patruzeci de ani, Esau a luat de soție pe Iudita, fiica lui Beeri, hititul, și pe Basmat, fiica lui Elon, hititul. 35Ele au fost o pricină de amărăciune pentru Isaac și Rebeca.