1 Samuel 13

13 ¹Saul avea treizeci de ani când a ajuns împărat și a domnit peste Israel patruzeci și doi de ani. ^a a v1 Cifrele din acest verset au căzut din textul ebraic, care spune: „Saul avea un an… și a domnit doi ani.” Numerele de aici urmează lectura majorității Bibliilor moderne. ²Saul a ales 3.000 de bărbați din Israel: 2.000 cu el la Micmaș și în ținutul muntos al Betelului, 1.000 cu Ionatan la Ghibea lui Beniamin. Pe ceilalți i-a trimis acasă, fiecare la cortul lui. ³Ionatan a nimicit garnizoana filisteană de la Gheba, și filistenii au auzit. Atunci Saul a sunat din trâmbiță prin toată țara: „Să audă evreii!” ⁴Tot Israelul a auzit că Saul nimicise garnizoana filisteană și că Israel ajunsese o urâciune pentru filisteni. Așa că poporul s-a strâns în jurul lui Saul la Ghilgal. ⁵Filistenii s-au adunat să lupte împotriva lui Israel — 3.000 de care, 6.000 de călăreți și oștire fără număr, ca nisipul de pe țărmul mării. S-au suit și au tăbărât la Micmaș, la răsărit de Bet-Aven. ⁶Când bărbații lui Israel au văzut că erau în strâmtorare — poporul fiind împresurat — s-au ascuns în peșteri, în tufișuri, în stânci, în gropi și în cisterne. ^b b v6 Cisternele erau rezervoare subterane săpate în stâncă, făcute pentru a aduna și a păstra apa de ploaie. ⁷Unii evrei au trecut chiar Iordanul, în Gad și Galaad. Dar Saul a rămas la Ghilgal, și tot poporul îl urma tremurând.

Saul lucrează fără cuvântul Tatălui

⁸A așteptat șapte zile, vremea pe care o hotărâse Samuel; dar Samuel n-a venit la Ghilgal, și poporul a început să se împrăștie de lângă el. ⁹Saul a zis: „Aduceți-mi arderea-de-tot și jertfele de pace.” Și a adus arderea-de-tot.

¹⁰Cum a terminat de adus arderea-de-tot, a venit Samuel, și Saul i-a ieșit în întâmpinare, ca să-l salute. ¹¹„Ce-ai făcut?” a întrebat Samuel. Saul a răspuns: „Am văzut că poporul se împrăștia de lângă mine, că tu n-ai venit la vremea hotărâtă și că filistenii se adunau la Micmaș,

¹²mi-am zis: «Filistenii se vor coborî împotriva mea la Ghilgal, și eu încă n-am căutat bunăvoința Tatălui nostru.» Așa că m-am silit și am adus arderea-de-tot.”

¹³„Ai lucrat ca un nebun,” i-a zis Samuel lui Saul. „N-ai păzit porunca pe care ți-a dat-o Tatăl tău. Dacă ai fi păzit-o, Tatăl nostru ar fi întărit împărăția ta peste Israel pentru totdeauna. ¹⁴Dar acum împărăția ta nu va dăinui. Tatăl nostru și-a căutat un om după inima lui și l-a rânduit să fie căpetenie peste poporul lui, pentru că n-ai păzit ce ți-a poruncit.”

¹⁵Samuel a plecat din Ghilgal și s-a suit la Ghibea, în Beniamin. Saul a numărat poporul care era cu el — aproape 600 de bărbați.

Israel rămâne fără arme

¹⁶Saul, fiul său Ionatan și poporul care era cu ei au rămas la Gheba, în Beniamin; filistenii tăbărâseră la Micmaș. ¹⁷Din tabăra filistenilor au ieșit prădători, în trei cete. Una a apucat spre Ofra, în ținutul Șual; ¹⁸alta a apucat spre Bet-Horon; a treia spre hotarul care dă spre Valea Țeboim, înspre pustie. ¹⁹În toată țara lui Israel nu se găsea niciun fierar, căci filistenii ziseseră: „Altfel evreii își vor face săbii sau sulițe.” ²⁰Așa că tot Israelul se cobora la filisteni ca să-și ascută fiarele plugului, târnăcoapele, topoarele și secerile. ²¹Prețul era de aproape un sfert de uncie de argint pentru ascuțirea fiarelor de plug, a târnăcoapelor și a furcilor, și de aproape o optime de uncie pentru ascuțirea topoarelor și pentru ascuțirea din nou a boldurilor. ^c c v21 Boldul era un băț lung cu un vârf metalic ascuțit, folosit pentru a împunge vitele ca să se miște. ²²În ziua bătăliei, nu s-a găsit nicio sabie și nicio suliță la tot poporul care era cu Saul și cu Ionatan; numai Saul și fiul său Ionatan le aveau.

²³O ceată a filistenilor a ieșit spre trecătoarea de la Micmaș.