Matei 26

Capitolul 26.

26 ¹După ce a isprăvit Isus toate cuvântările acestea, le-a zis ucenicilor Săi:

²„Știți că peste două zile va fi Paștele, iar Fiul Omului va fi dat să fie răstignit.”

³Atunci preoții cei mai de seamă și bătrânii poporului s-au adunat în curtea marelui preot Caiafa ⁴și au uneltit împreună să-L prindă pe Isus prin vicleșug și să-L omoare. ⁵Dar ziceau: „Nu în timpul sărbătorii, ca să nu se facă tulburare în popor.”

Ea Îl unge pe Isus pentru înmormântare

⁶Pe când era Isus în Betania, în casa lui Simon leprosul, ⁷a venit la El o femeie cu un vas de alabastru plin cu parfum foarte scump și i l-a turnat pe cap în timp ce stătea la masă. ⁸Când au văzut lucrul acesta, ucenicii s-au mâniat și au zis: „Pentru ce risipa aceasta? ⁹Căci s-ar fi putut vinde cu o sumă mare, iar banii dați săracilor.”

¹⁰Isus a știut aceasta și le-a zis: „De ce o necăjiți pe femeia aceasta? Ea a făcut un lucru frumos față de Mine. ¹¹Căci pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți totdeauna. ¹²Căci, turnând parfumul acesta pe trupul Meu, ea a făcut-o ca să Mă pregătească pentru înmormântare. ¹³Adevărat vă spun: oriunde va fi propovăduită Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune și ce a făcut ea, în amintirea ei.”

Iuda Îl trădează pe Fiul pentru arginți

¹⁴Atunci unul dintre cei doisprezece, cel numit Iuda Iscarioteanul, s-a dus la preoții cei mai de seamă ¹⁵și le-a zis: „Ce vreți să-mi dați, și eu vi-L voi da în mâini?” Ei i-au numărat treizeci de arginți. ¹⁶Și, de atunci, căuta un prilej potrivit ca să-L trădeze.

Pregătirea pentru Paște

¹⁷În ziua dintâi a Praznicului Azimelor, ucenicii au venit la Isus și L-au întrebat: „Unde vrei să-Ți pregătim să mănânci Paștele?”

¹⁸El a zis: „Duceți-vă în cetate la cutare om și spuneți-i: «Învățătorul zice: Vremea Mea este aproape. La tine voi ține Paștele cu ucenicii Mei.»”

¹⁹Ucenicii au făcut cum le poruncise Isus și au pregătit Paștele.

²⁰Când s-a înserat, a șezut la masă cu cei doisprezece.

²¹Pe când mâncau, a zis: „Adevărat vă spun că unul dintre voi Mă va trăda.”

²²Foarte întristați, au început fiecare să-L întrebe: „Nu cumva sunt eu, Doamne?”

²³El a răspuns: „Cel ce a întins mâna în blid împreună cu Mine, acela Mă va trăda. ²⁴Fiul Omului Se duce, după cum este scris despre El. Dar vai de omul prin care este trădat Fiul Omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut.”

²⁵Iuda, cel ce-L trăda, a zis: „Nu cumva sunt eu, Rabi?” El i-a zis: „Tu ai zis-o.”

²⁶Pe când mâncau, Isus a luat o pâine și, după ce a binecuvântat-o, a frânt-o și le-a dat-o ucenicilor, zicând: „Luați, mâncați; acesta este trupul Meu.” ²⁷Apoi a luat un pahar și, după ce a mulțumit, li l-a dat, zicând: „Beți toți din el, ²⁸căci acesta este sângele Meu, sângele legământului, care se varsă pentru mulți, spre iertarea păcatelor. ²⁹Vă spun că, de acum încolo, nu voi mai bea din acest rod al viței până în ziua când îl voi bea cu voi, nou, în Împărăția Tatălui Meu.”

³⁰După ce au cântat cântarea de laudă, au ieșit spre Muntele Măslinilor.

Isus prevestește lepădarea lui Petru

³¹Atunci Isus le-a zis: „În noaptea aceasta, toți vă veți poticni din pricina Mea. Căci este scris: «Voi bate Păstorul, și oile turmei vor fi risipite.» ³²Dar, după ce voi fi înviat, voi merge înaintea voastră în Galileea.”

³³Petru I-a zis: „Chiar dacă toți se vor poticni din pricina Ta, eu niciodată nu mă voi poticni.”

³⁴Isus i-a zis: „Adevărat îți spun că, în noaptea aceasta, înainte să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori.”

³⁵Petru I-a zis: „Chiar dacă ar trebui să mor împreună cu Tine, tot nu mă voi lepăda de Tine.” Și toți ucenicii au zis la fel.

Fiul Se predă Tatălui

³⁶Atunci Isus a venit cu ei într-un loc numit Ghetsimani și le-a zis ucenicilor: „Stați aici până Mă voi duce acolo să Mă rog.”

³⁷I-a luat cu Sine pe Petru și pe cei doi fii ai lui Zebedei și a început să Se întristeze și să Se mâhnească adânc.

³⁸Atunci le-a zis: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte. Rămâneți aici și vegheați împreună cu Mine.”

³⁹S-a dus puțin mai încolo, a căzut cu fața la pământ și S-a rugat: „Tatăl Meu, dacă este cu putință, depărtează de la Mine paharul acesta! Totuși nu cum voiesc Eu, ci cum voiești Tu.”

⁴⁰A venit la ucenici, i-a găsit dormind și i-a zis lui Petru: „Așa, n-ați putut să vegheați un ceas împreună cu Mine? ⁴¹Vegheați și rugați-vă, ca să nu cădeți în ispită; duhul este plin de râvnă, dar trupul este neputincios.”

⁴²S-a depărtat a doua oară și S-a rugat: „Tatăl Meu, dacă nu se poate să treacă acest pahar fără să-l beau, facă-se voia Ta!”

⁴³Apoi a venit iarăși la ei și i-a găsit dormind, căci li se îngreuiaseră ochii. ⁴⁴I-a lăsat din nou, S-a depărtat și S-a rugat a treia oară, zicând aceleași cuvinte.

⁴⁵Apoi a venit la ucenici și le-a zis: „Tot mai dormiți și vă odihniți? Iată, a sosit ceasul, și Fiul Omului este dat în mâinile păcătoșilor. ⁴⁶Sculați-vă, să mergem! Iată, se apropie cel ce Mă trădează.”

Isus este trădat și arestat

⁴⁷Pe când vorbea El încă, iată că a venit Iuda, unul dintre cei doisprezece, și, împreună cu el, o gloată mare cu săbii și cu ciomege, trimisă de preoții cei mai de seamă și de bătrânii poporului. ⁴⁸Cel ce-L trăda le dăduse semnul acesta: „Pe care-L voi săruta eu, Acela este; să puneți mâna pe El.” ⁴⁹Îndată s-a apropiat de Isus și a zis: „Plecăciune, Rabi!” Și L-a sărutat.

⁵⁰Isus i-a zis: „Prietene, fă ce ai venit să faci!” Atunci ei s-au apropiat, au pus mâna pe Isus și L-au prins.

⁵¹Și iată că unul dintre cei ce erau cu Isus a întins mâna, a scos sabia, l-a lovit pe robul marelui preot și i-a tăiat urechea.

⁵²Atunci Isus i-a zis: „Pune-ți sabia la locul ei, căci toți cei ce scot sabia de sabie vor pieri. ⁵³Crezi că n-aș putea să-L rog pe Tatăl Meu, care Mi-ar pune îndată la îndemână mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri? ⁵⁴Dar cum s-ar împlini atunci Scripturile, care spun că așa trebuie să se întâmple?”

⁵⁵În clipa aceea, Isus a zis gloatelor: „Ați ieșit ca după un tâlhar, cu săbii și cu ciomege, ca să Mă prindeți? În toate zilele ședeam în Templu și învățam pe oameni, și nu M-ați prins. ⁵⁶Dar toate acestea s-au întâmplat ca să se împlinească Scripturile prorocilor.” Atunci toți ucenicii L-au părăsit și au fugit.

Isus înaintea acuzatorilor Săi

⁵⁷Cei ce L-au prins pe Isus L-au dus la marele preot Caiafa, unde erau adunați cărturarii și bătrânii. ⁵⁸Petru L-a urmat de departe, până la curtea marelui preot; apoi a intrat înăuntru și a șezut jos cu slujitorii, ca să vadă cum se va sfârși.

⁵⁹Preoții cei mai de seamă și tot Soborul căutau vreo mărturie mincinoasă împotriva lui Isus, ca să-L poată omorî, ⁶⁰dar n-au găsit niciuna, măcar că s-au înfățișat mulți martori mincinoși. La urmă, au venit doi ⁶¹și au zis: „Omul acesta a zis: «Eu pot să dărâm Templul lui Dumnezeu și să-l zidesc iarăși în trei zile.»”

⁶²Marele preot s-a sculat în picioare și I-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceștia împotriva Ta?” ⁶³Isus însă tăcea. Marele preot a zis: „Te pun să juri pe Dumnezeul cel viu să ne spui dacă ești Tu Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.”

⁶⁴Isus i-a zis: „Tu ai zis-o. Dar vă spun că, de acum încolo, Îl veți vedea pe Fiul Omului șezând la dreapta Puterii și venind pe norii cerului.”

⁶⁵Atunci marele preot și-a sfâșiat hainele și a zis: „A hulit! Ce nevoie mai avem de martori? Iată că acum ați auzit hula. ⁶⁶Ce părere aveți?” Ei au răspuns: „Merită moartea.”

⁶⁷Atunci L-au scuipat în față, L-au bătut cu pumnii, iar unii I-au dat palme, ⁶⁸zicând: „Hristoase, prorocește-ne! Cine Te-a lovit?”

Petru se leapădă de Isus

⁶⁹Petru însă ședea afară, în curte. O slujnică a venit la el și i-a zis: „Și tu erai cu Isus Galileeanul!”

⁷⁰Dar el s-a lepădat înaintea tuturor și a zis: „Nu știu ce vrei să zici.”

⁷¹Când a ieșit spre poartă, l-a văzut o altă slujnică și le-a zis celor de acolo: „Și acesta era cu Isus din Nazaret.”

⁷²El s-a lepădat iarăși, cu un jurământ: „Nu-L cunosc pe Omul acesta!”

⁷³Peste puțin, cei ce stăteau acolo s-au apropiat de Petru și i-au zis: „Nu mai încape îndoială că și tu ești unul dintre ei, căci graiul tău te dă de gol.”

⁷⁴Atunci el a început să se blesteme și să se jure: „Nu-L cunosc pe Omul acesta!” Îndată a cântat cocoșul.

⁷⁵Și Petru și-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Isus: „Înainte să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori.” Și a ieșit afară și a plâns cu amar.