Matei 25

25 ¹„Atunci Împărăția Tatălui nostru se va asemăna cu zece fecioare care și-au luat candelele și au ieșit în întâmpinarea mirelui. ²Cinci dintre ele erau nechibzuite, iar cinci erau înțelepte. ³Cele nechibzuite și-au luat candelele, dar nu au luat untdelemn cu ele. ⁴Dar cele înțelepte au luat untdelemn în vase, împreună cu candelele lor. ⁵Fiindcă mirele întârzia, au ațipit toate și au adormit. ⁶Dar la miezul nopții s-a auzit un strigăt: «Iată mirele! Ieșiți-i în întâmpinare!» ⁷Atunci s-au trezit toate fecioarele și și-au pregătit candelele. ⁸Cele nechibzuite le-au zis celor înțelepte: «Dați-ne din untdelemnul vostru, căci ni se sting candelele.» ⁹Dar cele înțelepte au răspuns: «Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă, nici vouă. Mai bine duceți-vă la cei ce vând și cumpărați-vă.» ¹⁰Pe când se duceau să cumpere, a venit mirele. Cele ce erau gata au intrat cu el la nuntă, și ușa s-a închis. ¹¹Mai târziu au venit și celelalte fecioare, zicând: «Doamne, doamne, deschide-ne!» ¹²Dar el a răspuns: «Adevărat vă spun că nu vă cunosc.» ¹³De aceea vegheați, pentru că nu știți nici ziua, nici ceasul.

Credincioși cu fiecare dar încredințat

¹⁴„Căci va fi ca un om care, plecând într-o călătorie, și-a chemat slujitorii și le-a încredințat averea sa. ¹⁵Unuia i-a dat cinci saci de argint, altuia doi, altuia unul — fiecăruia după puterea lui — apoi a pornit la drum. ¹⁶Cel care primise cinci saci de argint s-a dus îndată, i-a pus la treabă și a câștigat încă cinci. ¹⁷Tot așa, cel cu doi saci de argint a câștigat încă doi. ¹⁸Dar cel care primise un sac de argint s-a dus, a săpat o groapă în pământ și a ascuns banii stăpânului său.

¹⁹„După multă vreme, stăpânul acelor slujitori s-a întors și le-a cerut socoteală. ²⁰Cel care primise cinci saci de argint a venit aducând încă cinci: «Stăpâne, mi-ai încredințat cinci saci de argint; iată, am câștigat încă cinci.»

²¹„Stăpânul său i-a zis: «Bine, slujitor bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune peste multe. Intră în bucuria stăpânului tău!»

²²„A venit și cel cu doi saci de argint și a zis: «Stăpâne, mi-ai dat doi saci de argint; iată, am câștigat încă doi.»

²³„Stăpânul său i-a zis: «Bine, slujitor bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune peste multe. Intră în bucuria stăpânului tău!»

²⁴„Apoi a venit și cel care primise un sac de argint și a zis: «Stăpâne, am știut că ești un om aspru, care seceri de unde n-ai semănat și aduni de unde n-ai împrăștiat.» ²⁵De frică, m-am dus și am ascuns argintul tău în pământ. Iată, ai înapoi ce este al tău.

²⁶„Stăpânul său i-a răspuns: «Slujitor rău și leneș! Ai știut că secer de unde n-am semănat și adun de unde n-am împrăștiat?

²⁷„Trebuia dar să-mi fi pus banii la zarafi, ca, la întoarcerea mea, să-mi iau înapoi ce este al meu cu dobândă. ²⁸De aceea luați-i sacul de argint și dați-l celui care are zece saci de argint. ²⁹Căci oricui are i se va da și mai mult și va avea din belșug; dar celui ce n-are i se va lua chiar și ce are. ³⁰Aruncați-l pe slujitorul acela netrebnic în întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.»

Fiul Omului judecă neamurile

³¹„Când va veni Fiul Omului în slava sa, cu toți îngerii săi, va sta pe tronul slavei sale. ³²Toate neamurile vor fi adunate înaintea lui, și el le va despărți pe unele de altele, cum desparte păstorul oile de capre. ³³Va pune oile la dreapta sa, iar caprele la stânga. ³⁴„Atunci Împăratul le va zice celor de la dreapta sa: «Veniți, binecuvântații Tatălui meu; moșteniți Împărăția pregătită pentru voi de la întemeierea lumii.

³⁵„Căci am fost flămând, și Mi-ați dat să mănânc; am fost însetat, și Mi-ați dat să beau; am fost străin, și M-ați primit; ³⁶am fost gol, și M-ați îmbrăcat; am fost bolnav, și M-ați îngrijit; am fost în temniță, și ați venit la Mine.»”

³⁷„Atunci cei neprihăniți Îi vor răspunde: «Doamne, când Te-am văzut flămând și Te-am hrănit, sau însetat și Ți-am dat să bei?

³⁸„Când Te-am văzut străin și Te-am primit, sau gol și Te-am îmbrăcat? ³⁹Când Te-am văzut bolnav sau în temniță și am venit la Tine?»”

⁴⁰„Iar Împăratul le va răspunde: «Adevărat vă spun că, ori de câte ori ați făcut aceste lucruri unuia dintre acești frați ai Mei mai neînsemnați, Mie Mi le-ați făcut.» ⁴¹Apoi le va zice celor de la stânga: «Plecați de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, pregătit pentru diavol și îngerii lui. ⁴²Căci am fost flămând, și nu Mi-ați dat să mănânc; am fost însetat, și nu Mi-ați dat să beau; ⁴³am fost străin, și nu M-ați primit; gol, și nu M-ați îmbrăcat; bolnav și în temniță, și nu M-ați cercetat.»”

⁴⁴„Atunci vor răspunde și ei: «Doamne, când Te-am văzut flămând, însetat, străin, gol, bolnav sau în temniță și nu Ți-am slujit?»

⁴⁵„El va răspunde: «Adevărat vă spun că, ori de câte ori nu ați făcut aceste lucruri unuia dintre acești foarte neînsemnați, nici Mie nu Mi le-ați făcut.» ⁴⁶Și aceștia vor merge în pedeapsa veșnică, iar cei neprihăniți în viața veșnică.”