Luca 12

12 ¹Între timp, în vreme ce mii de oameni se îngrămădeau, călcându-se în picioare unii pe alții, Isus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi: „Păziți-vă de drojdia fariseilor, adică de fățărnicie. ²Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit și nimic ascuns care nu va fi cunoscut. ³De aceea, orice ați spus în întuneric va fi auzit la lumină și ce ați șoptit în odăi va fi vestit de pe acoperișuri.

⁴„Vă spun vouă, prietenii Mei: nu vă temeți de cei care ucid trupul și după aceea nu mai pot face nimic. ⁵Vă voi arăta de cine să vă temeți: temeți-vă de cel care, după ce a ucis, are putere să vă arunce în iad. Da, vă spun, de el să vă temeți.

⁶Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi bănuți? Și totuși niciuna din ele nu este uitată înaintea Tatălui nostru. ^a a v6 Un asarion era o monedă mică de aramă, de mică valoare; cu doi dintre ei se cumpărau cinci vrăbii. ⁷Ba chiar și perii din capul vostru, toți vă sunt numărați. Nu vă temeți: voi faceți mai mult decât multe vrăbii.

⁸„Și vă spun: pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi și Fiul Omului înaintea îngerilor Tatălui nostru. ⁹Dar cine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor va fi lepădat înaintea îngerilor Tatălui nostru. ¹⁰Oricui va spune un cuvânt împotriva Fiului Omului i se va ierta, dar cine va huli împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat. ¹¹Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a conducătorilor și a stăpânirilor, nu vă îngrijorați cum vă veți apăra sau ce veți spune, ¹²căci Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneți.”

Nebunul care L-a uitat pe Tatăl nostru

¹³Cineva din mulțime I-a zis: „Învățătorule, spune-i fratelui meu să împartă moștenirea cu mine.”

¹⁴Dar Isus i-a răspuns: „Omule, cine M-a pus judecător sau împărțitor peste voi?” ¹⁵Apoi le-a zis: „Luați seama și păziți-vă de orice fel de lăcomie, pentru că viața cuiva nu stă în avuțiile lui, oricât de multe ar fi.”

¹⁶Și le-a spus o pildă: „Țarina unui om bogat rodise din belșug.

¹⁷Și se gândea în sine: «Ce să fac? Nu am unde să-mi strâng roadele.» ¹⁸Apoi a zis: «Iată ce voi face: îmi voi dărâma hambarele, voi zidi altele mai mari și voi strânge acolo tot grâul și toate bunurile mele.» ¹⁹Și voi zice sufletului meu: «Suflete, ai multe bunuri strânse pentru mulți ani; odihnește-te, mănâncă, bea, bucură-te de viață.»

²⁰Dar Tatăl nostru i-a zis: «Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ți se va cere înapoi sufletul; și ce ai pregătit, ale cui vor fi?» ²¹Așa se întâmplă cu oricine își strânge comori pentru sine, dar nu este bogat față de Tatăl nostru.”

Tatăl nostru știe de ce aveți nevoie

²²Apoi Isus le-a zis ucenicilor Săi: „De aceea vă spun: nu vă îngrijorați de viața voastră, gândindu-vă ce veți mânca, nici de trupul vostru, cu ce vă veți îmbrăca. ²³Căci viața este mai mult decât hrana, și trupul mai mult decât îmbrăcămintea. ²⁴Uitați-vă la corbi: nici nu seamănă, nici nu seceră, nu au nici cămară, nici hambar, și totuși Tatăl nostru îi hrănește. Cu cât mai de preț sunteți voi decât păsările! ²⁵Și care dintre voi, îngrijorându-se, poate să adauge un singur ceas la viața lui? ²⁶Deci dacă nu puteți face nici măcar un lucru așa de mic, de ce vă îngrijorați de celelalte? ²⁷Uitați-vă cum cresc crinii: nu se ostenesc, nici nu torc. Și totuși vă spun că nici Solomon, în toată slava lui, nu a fost îmbrăcat ca unul dintre ei. ²⁸Dacă așa îmbracă Tatăl nostru iarba de pe câmp, care astăzi este, iar mâine este aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca pe voi, puțin credincioșilor?

²⁹Nu căutați ce veți mânca sau ce veți bea și nu fiți neliniștiți. ³⁰Căci toate neamurile lumii caută aceste lucruri; dar Tatăl vostru știe că aveți nevoie de ele. ³¹Ci căutați Împărăția Tatălui nostru, și aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

³²„Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatălui vostru I-a plăcut să vă dea Împărăția. ³³Vindeți-vă averile și dați milostenie. Faceți-vă pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde hoțul nu se apropie și molia nu o strică. ³⁴Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.

Fiți gata când se întoarce stăpânul

³⁵„Să vă fie mijlocul încins și candelele aprinse, ³⁶și să fiți ca niște slujitori care își așteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă îndată când va veni și va bate la ușă. ³⁷Ferice de slujitorii pe care stăpânul îi va găsi veghind când va veni! Adevărat vă spun că se va încinge, îi va pune să stea la masă și va veni să le slujească. ³⁸Fie că va veni la miezul nopții, fie în zorii zilei, ferice de slujitorii aceia dacă îi va găsi gata! ³⁹Să știți aceasta: dacă ar ști stăpânul casei la ce ceas va veni hoțul, nu ar lăsa să i se spargă casa. ⁴⁰Și voi fiți gata, căci Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă gândiți.”

⁴¹Petru I-a zis: „Doamne, pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toți?”

⁴²Domnul i-a răspuns: „Cine este administratorul credincios și înțelept pe care stăpânul îl va pune peste slujitorii din casa lui, ca să le dea partea de hrană la vremea potrivită? ⁴³Ferice de slujitorul acela pe care stăpânul, când se va întoarce, îl va găsi făcând așa! ⁴⁴Adevărat vă spun că îl va pune peste toate averile sale. ⁴⁵Dar dacă slujitorul acela zice în inima lui: «Stăpânul meu întârzie să vină» și începe să-i bată pe slujitori și pe slujitoare, să mănânce, să bea și să se îmbete, ⁴⁶stăpânul slujitorului aceluia va veni în ziua în care el nu se așteaptă și în ceasul pe care nu-l știe, îl va tăia în două și îi va da partea la un loc cu cei necredincioși. ⁴⁷Slujitorul care a știut voia stăpânului său, dar nu s-a pregătit și nu a făcut după voia lui, va fi bătut cu multe lovituri. ⁴⁸Dar cel care nu a știut și a făcut lucruri vrednice de pedeapsă va fi bătut cu puține lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult, și cui i s-a încredințat mult, i se va cere și mai mult.

Fiul aduce foc, nu pace

⁴⁹„Am venit să arunc foc pe pământ și cât aș vrea să fie deja aprins! ⁵⁰Dar am un botez cu care trebuie să fiu botezat și cât de apăsat sunt până se va împlini! ⁵¹Credeți că am venit să aduc pace pe pământ? Nu, vă spun, ci dezbinare. ⁵²Căci, de acum înainte, din cinci care vor fi într-o casă, vor fi dezbinați trei împotriva a doi și doi împotriva a trei. ⁵³Se vor dezbina tatăl împotriva fiului și fiul împotriva tatălui, mama împotriva fiicei și fiica împotriva mamei, soacra împotriva nurorii sale și nora împotriva soacrei.”

⁵⁴A mai zis mulțimilor: „Când vedeți un nor ridicându-se la apus, îndată spuneți: «Vine ploaia», și așa se întâmplă.

⁵⁵Și când suflă vântul de la miazăzi, spuneți: «Va fi cald», și așa este. ⁵⁶Fățarnicilor! Fața pământului și a cerului știți să o deslușiți; cum de nu știți să deslușiți vremea aceasta?

⁵⁷„Și de ce nu judecați voi înșivă ce este drept? ⁵⁸Când te duci cu pârâșul tău înaintea dregătorului, dă-ți silința pe drum să te împaci cu el, ca nu cumva să te târască la judecător, judecătorul să te dea pe mâna aprodului, și aprodul să te arunce în închisoare. ⁵⁹Îți spun că nu vei ieși de acolo până nu vei plăti și cel din urmă bănuț.”