Luca 13

13 ¹Chiar atunci, unii I-au povestit despre niște galileeni al căror sânge Pilat îl amestecase cu jertfele lor.

²El le-a răspuns: „Credeți că acești galileeni au fost mai păcătoși decât toți ceilalți galileeni, pentru că au suferit aceste lucruri? ³Nu, vă spun; dar, dacă nu vă pocăiți, veți pieri cu toții la fel. ⁴Sau cei optsprezece care au murit când a căzut peste ei turnul din Siloam — credeți că au fost mai vinovați decât toți ceilalți locuitori ai Ierusalimului? ⁵Nu, vă spun; dar, dacă nu vă pocăiți, veți pieri cu toții în același fel.”

⁶Apoi le-a spus pilda aceasta: „Un om avea un smochin sădit în via lui. A venit să caute rod în el, dar n-a găsit. ⁷I-a zis grădinarului: «Iată, de trei ani vin să caut rod în smochinul acesta și nu găsesc. Taie-l! De ce să secătuiască pământul?» ⁸Dar el i-a răspuns: «Stăpâne, mai lasă-l și anul acesta, până voi săpa în jurul lui și voi pune gunoi. ⁹Apoi, dacă va face rod la anul, bine; dacă nu, îl vei putea tăia.»”

O fiică eliberată în ziua de Sabat

¹⁰Într-o zi de Sabat, învăța în una dintre sinagogi. ¹¹Și iată că era acolo o femeie slăbită de un duh de optsprezece ani; era gârbovă și nu se putea îndrepta nicidecum.

¹²Când a văzut-o, Isus a chemat-o și i-a zis: „Femeie, ești eliberată de neputința ta.”

¹³Și-a pus mâinile peste ea și, îndată, ea s-a îndreptat și L-a slăvit pe Tatăl nostru.

¹⁴Dar conducătorul sinagogii, mâniat că Isus vindecase în ziua de Sabat, a zis mulțimii: „Sunt șase zile pentru lucru. Veniți să fiți vindecați în aceste zile, nu în ziua de Sabat.”

¹⁵Domnul i-a răspuns: „Fățarnicilor! Oare nu-și dezleagă fiecare dintre voi, în ziua de Sabat, boul sau măgarul de la iesle și îl duce să-l adape? ¹⁶Și această fiică a lui Avraam, pe care Satana a ținut-o legată de optsprezece ani, nu trebuia oare să fie dezlegată din această legătură în ziua de Sabat?”

¹⁷Când a spus aceste lucruri, toți potrivnicii Lui au rămas rușinați, iar toată mulțimea se bucura de toate lucrurile minunate pe care le făcea.

Împărăția crește ca o sămânță

¹⁸De aceea a zis: „Cu ce se aseamănă Împărăția Tatălui nostru? Cu ce s-o asemăn? ¹⁹Se aseamănă cu un grăunte de muștar pe care l-a luat un om și l-a sădit în grădina lui; a crescut și s-a făcut un copac, iar păsările cerului și-au făcut cuib în ramurile lui.”

²⁰Și iarăși a zis: „Cu ce să asemăn Împărăția Tatălui nostru? ²¹Se aseamănă cu aluatul pe care l-a luat o femeie și l-a ascuns în trei măsuri de făină, până a dospit toată.”

Intrați pe ușa cea îngustă

²²Își urma drumul prin cetăți și sate, învățând și călătorind spre Ierusalim. ²³Cineva L-a întrebat: „Doamne, oare puțini sunt cei care se mântuiesc?” El le-a zis:

²⁴„Străduiți-vă să intrați pe ușa cea îngustă, căci mulți, vă spun, vor căuta să intre și nu vor izbuti. ²⁵După ce stăpânul casei se va scula și va încuia ușa, veți sta afară, bătând la ușă și zicând: «Doamne, deschide-ne!» Dar el vă va răspunde: «Nu știu de unde sunteți.» ²⁶Atunci veți începe să ziceți: «Am mâncat și am băut înaintea ta și ai învățat pe străzile noastre.» ²⁷Dar el va zice: «Vă spun că nu știu de unde sunteți. Depărtați-vă de la mine, voi toți care faceți răul!» ²⁸Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților, când îi veți vedea pe Avraam, pe Isaac, pe Iacov și pe toți profeții în Împărăția Tatălui nostru, iar voi veți fi aruncați afară. ²⁹Vor veni oameni de la răsărit și de la apus, de la miazănoapte și de la miazăzi și vor sta la masă în Împărăția Tatălui nostru. ³⁰Și, într-adevăr, sunt unii din cei de pe urmă care vor fi cei dintâi și sunt unii din cei dintâi care vor fi cei de pe urmă.”

Isus plânge pentru Ierusalim

³¹Chiar în ceasul acela au venit niște farisei, zicându-I: „Pleacă, du-te de aici, căci Irod vrea să Te omoare.”

³²El le-a zis: „Duceți-vă și spuneți vulpii aceleia: Iată, scot demoni și săvârșesc vindecări astăzi și mâine, iar a treia zi voi isprăvi. ³³Totuși, astăzi, mâine și poimâine trebuie să-Mi urmez drumul, fiindcă nu se poate ca un profet să piară afară din Ierusalim.

³⁴Ierusalime, Ierusalime, care omori profeții și ucizi cu pietre pe cei trimiși la tine! De câte ori am vrut să-ți strâng copiii, cum își strânge găina puii sub aripi, dar n-ați vrut! ³⁵Iată, casa voastră vă este lăsată. Vă spun că nu Mă veți mai vedea până când veți zice: «Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Tatălui nostru!»”