Geneza 35

35 ¹Apoi Tatăl nostru i-a zis lui Iacov: „Scoală-te, suie-te la Betel și rămâi acolo; zidește acolo un altar pentru mine, care m-am arătat ție când fugeai de fratele tău Esau.”

²Iacov le-a zis casei lui și tuturor celor ce erau cu el: „Îndepărtați dumnezeii străini care sunt în mijlocul vostru, curățiți-vă și schimbați-vă hainele. ³Să ne sculăm și să ne suim la Betel; acolo voi zidi un altar Tatălui nostru, care mi-a răspuns în ziua necazului meu și a fost cu mine oriunde am mers.”

⁴I-au dat lui Iacov toți dumnezeii străini care erau în mâinile lor și cerceii din urechile lor, iar el i-a îngropat sub stejarul de la Sihem. ⁵Apoi au plecat, și o groază de la Tatăl nostru a cuprins cetățile dimprejur, așa că nimeni nu i-a urmărit pe fiii lui Iacov. ⁶Iacov a ajuns la Luz (adică Betel), în țara Canaan, el și tot poporul care era cu el. ⁷Acolo a zidit un altar și a numit locul El-Betel — casa Tatălui nostru —, căci acolo i se descoperise lui Iacov, când fugea de fratele său. ⁸Debora, doica Rebecăi, a murit și a fost îngropată mai jos de Betel, sub stejar, care a fost numit Alon-Bacut, adică stejarul plângerii.

⁹Tatăl nostru i s-a arătat din nou lui Iacov, după ce s-a întors din Padan-Aram, și l-a binecuvântat.

¹⁰Tatăl nostru i-a zis: „Numele tău este Iacov, dar nu te vei mai numi Iacov, ci numele tău va fi Israel.” Și i-a pus numele Israel. ¹¹Tatăl nostru i-a zis: „Eu sunt El-Șadai, Tatăl tău cel Atotputernic. Fii roditor și înmulțește-te. Un neam și o mulțime de neamuri vor ieși din tine, și împărați vor ieși din coapsele tale. ¹²Țara pe care am dat-o lui Avraam și lui Isaac ție ți-o voi da, și o voi da seminței tale după tine.”

¹³Apoi Tatăl nostru s-a înălțat de la el, în locul unde vorbise cu el. ¹⁴Iacov a ridicat un stâlp în locul unde Tatăl nostru vorbise cu el, un stâlp de piatră, și a turnat pe el o jertfă de băutură și a turnat pe el untdelemn. ¹⁵Iacov a numit locul unde Tatăl nostru vorbise cu el: Betel.

Ultimul fiu al Rahelei

¹⁶Apoi au plecat din Betel, și, când mai era o bucată de drum până la Efrata, Rahela a început să nască — o naștere grea. ¹⁷În timpul nașterii ei grele, moașa i-a zis: „Nu te teme, căci și de data aceasta ai un fiu.”

¹⁸Pe când își dădea sufletul — căci trăgea să moară —, i-a pus numele Ben-Oni, adică fiul durerii mele; dar tatăl său l-a numit Beniamin, adică fiul dreptei. ^a a v18 Cu ultima ei suflare, Rahela i-a dat fiului ei numele Ben-Oni, „fiul durerii mele”. Tatăl său, Iacov, l-a numit din nou Beniamin, „fiul dreptei” — prefăcând durerea într-un nume de putere și loc ales. ¹⁹Astfel a murit Rahela și a fost îngropată pe drumul spre Efrata (adică Betleem). ²⁰Iacov a ridicat un stâlp pe mormântul ei; acesta este stâlpul de pe mormântul Rahelei până în ziua de azi.

²¹Israel a plecat mai departe și și-a întins cortul dincolo de Migdal-Eder, turnul turmei. ²²Pe când locuia Israel în țara aceea, Ruben s-a dus și s-a culcat cu Bilha, țiitoarea tatălui său, și Israel a aflat. Iacov a avut doisprezece fii.

²³Fiii Leei: Ruben, întâiul născut al lui Iacov, apoi Simeon, Levi, Iuda, Isahar și Zabulon. ²⁴Fiii Rahelei: Iosif și Beniamin. ²⁵Fiii Bilhei, roaba Rahelei: Dan și Neftali. ²⁶Fiii Zilpei, roaba Leei: Gad și Așer. Aceștia sunt fiii lui Iacov, care i s-au născut în Padan-Aram.

²⁷Iacov a ajuns la tatăl său Isaac, la Mamre, la Chiriat-Arba (adică Hebron), unde locuiseră Avraam și Isaac.

²⁸Isaac a trăit o sută optzeci de ani. ²⁹Isaac și-a dat duhul, a murit și a fost adăugat la poporul său, bătrân și sătul de zile. Fiii săi Esau și Iacov l-au îngropat.