Moise și Aaron înaintea lui Faraon
Moise și Aaron îi cer lui Faraon o sărbătoare în pustie și li se răspunde că el nu-l cunoaște pe acest Dumnezeu. Paiele sunt oprite, dar numărul de cărămizi rămâne, supraveghetorii sunt bătuți, iar Israel dă vina pe Moise. Moise se întoarce și îl întreabă pe Tatăl nostru de ce l-a mai trimis.
5 1După aceea, Moise și Aaron au mers la Faraon și au zis: „Așa vorbește Tatăl nostru al lui Israel: Lasă poporul meu să plece, ca să țină o sărbătoare în cinstea mea în pustie.”
2Faraon a zis: „Cine este Dumnezeu, ca să ascult de glasul lui și să-l las pe Israel să plece? Nu-l cunosc pe Dumnezeu și nu-l voi lăsa pe Israel să plece.”
3Ei au zis: „Tatăl nostru s-a întâlnit cu noi. Lasă-ne să mergem cale de trei zile în pustie, ca să-i aducem jertfe Tatălui nostru, ca nu cumva să ne lovească cu ciumă sau cu sabie.”
4Dar împăratul Egiptului le-a zis: „Moise și Aaron, de ce abateți poporul de la lucrările lui? Vedeți-vă de muncile voastre!” 5Faraon a zis: „Iată, poporul țării este acum numeros, iar voi vreți să-l faceți să nu mai muncească!”
6În aceeași zi, Faraon le-a poruncit isprăvniceilor și logofeților care erau peste popor: 7„Să nu mai dați poporului paie pentru cărămizi, ca mai înainte. Să meargă ei înșiși să-și strângă paie.
8Cereți-le aceeași normă de cărămizi ca mai înainte; nu o micșorați. Sunt leneși; de aceea strigă: «Să mergem să-i aducem jertfe Dumnezeului nostru.» 9Îngreuiați munca oamenilor, ca să fie prinși cu ea și să nu mai ia în seamă vorbe mincinoase.”
10Isprăvniceii și logofeții au ieșit și au spus poporului: „Așa vorbește Faraon: «Nu vă mai dau paie. 11Duceți-vă și luați-vă singuri paie de unde veți găsi, dar munca voastră nu se va micșora cu nimic.»” 12Așa că poporul s-a împrăștiat prin toată țara Egiptului ca să strângă miriște în loc de paie. 13Isprăvniceii îi zoreau mereu: „Împliniți-vă norma zilnică, întocmai ca atunci când aveați paie.” 14Logofeții israeliți, pe care îi puseseră peste ei isprăvniceii lui Faraon, au fost bătuți și întrebați: „De ce nu v-ați împlinit norma de cărămizi nici ieri, nici azi, ca mai înainte?”
15Atunci logofeții israeliți au venit și au strigat către Faraon: „De ce te porți așa cu slujitorii tăi? 16Slujitorilor tăi nu li se dau paie, și totuși ni se spune: «Faceți cărămizi!» Iată, slujitorii tăi sunt bătuți, dar vina este a poporului tău.”
17Faraon a zis: „Leneși! Sunteți niște leneși! De aceea ziceți: «Să mergem să-i aducem jertfe lui Dumnezeu.» 18Acum mergeți și lucrați. Nu vi se vor da paie, dar trebuie să predați norma întreagă de cărămizi.”
19Logofeții israeliți s-au văzut la mare strâmtoare când li s-a spus: „Nu micșorați cu nimic norma zilnică de cărămizi.” 20Când au ieșit de la Faraon, i-au găsit pe Moise și pe Aaron care îi așteptau, 21și le-au zis: „Să privească Tatăl nostru la voi și să judece, căci ne-ați făcut urâți înaintea lui Faraon și a slujbașilor lui și le-ați pus o sabie în mână ca să ne ucidă.”
22Atunci Moise s-a întors la Tatăl nostru și a zis: „Stăpâne, Tatăl meu, de ce ai adus necaz peste poporul acesta? De ce m-ai mai trimis?
23De când m-am dus la Faraon ca să vorbesc în numele tău, el a făcut rău poporului acestuia, iar tu nicidecum nu ți-ai izbăvit poporul.”