Luca 10

10 ¹După aceasta, Domnul a rânduit alți șaptezeci și doi și i-a trimis doi câte doi înaintea Lui, în fiecare cetate și loc unde avea să meargă El Însuși.

²Le-a zis: „Secerișul este mare, dar lucrătorii sunt puțini. De aceea rugați-L pe Tatăl secerișului să trimită lucrători în secerișul Său. ³Mergeți! Iată, vă trimit ca pe niște miei în mijlocul lupilor. ⁴Nu luați nici pungă, nici traistă, nici sandale și nu salutați pe nimeni pe drum. ⁵În orice casă intrați, spuneți mai întâi: «Pace casei acesteia!» ⁶Dacă este acolo un om al păcii, pacea voastră se va odihni peste el; dacă nu, se va întoarce la voi. ⁷Rămâneți în casa aceea, mâncând și bând ce vi se oferă, căci lucrătorul este vrednic de plata lui. Nu vă mutați din casă în casă. ⁸Ori de câte ori intrați într-o cetate și sunteți primiți, mâncați ce vi se pune înainte. ⁹Vindecați pe bolnavii de acolo și spuneți-le: «Împărăția Tatălui nostru s-a apropiat de voi.» ¹⁰Dar când intrați într-o cetate și nu sunteți primiți, ieșiți pe străzile ei și spuneți: ¹¹«Până și praful cetății voastre care ni s-a lipit de picioare îl ștergem împotriva voastră. Totuși să știți aceasta: Împărăția Tatălui nostru s-a apropiat.» ¹²Vă spun că, în ziua aceea, va fi mai ușor de suportat pentru Sodoma decât pentru cetatea aceea.

¹³„Vai de tine, Horazin! Vai de tine, Betsaida! Căci, dacă minunile făcute în mijlocul vostru s-ar fi făcut în Tir și Sidon, de mult s-ar fi pocăit, stând în sac și cenușă. ¹⁴Dar la judecată va fi mai ușor de suportat pentru Tir și Sidon decât pentru voi. ¹⁵Și tu, Capernaume, vei fi înălțat până la cer? Vei fi coborât până la mormânt. ¹⁶Cine vă ascultă pe voi Mă ascultă pe Mine; cine vă respinge pe voi Mă respinge pe Mine; iar cine Mă respinge pe Mine Îl respinge pe Cel ce M-a trimis.”

¹⁷Cei șaptezeci și doi s-au întors cu bucurie și au zis: „Doamne, chiar și demonii ni se supun în Numele Tău.”

¹⁸El le-a zis: „L-am văzut pe Satana căzând ca un fulger din cer. ¹⁹Iată, v-am dat putere să călcați peste șerpi și scorpioni și peste toată puterea vrăjmașului și nimic nu vă va vătăma. ²⁰Totuși nu vă bucurați că duhurile vi se supun, ci bucurați-vă că numele voastre sunt scrise în cer.”

²¹În clipa aceea, Isus s-a bucurat în Duhul Sfânt și a zis: „Tată, Stăpâne al cerului și al pământului, Te laud, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înțelepți și pricepuți și le-ai descoperit copilașilor. Da, Tată, fiindcă așa a fost plăcerea Ta.”

²²„Toate Mi-au fost date de Tatăl Meu. Și nimeni nu știe cine este Fiul, în afară de Tatăl, nici cine este Tatăl, în afară de Fiul și de acela căruia vrea Fiul să i-L descopere.”

²³Apoi, întorcându-se spre ucenici, le-a zis deoparte: „Ferice de ochii care văd ce vedeți voi! ²⁴Căci vă spun că mulți profeți și împărați au voit să vadă ce vedeți voi și n-au văzut, să audă ce auziți voi și n-au auzit.”

Pilda bunului samaritean

²⁵Un învățător al Legii s-a ridicat să-L pună la încercare și a zis: „Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?”

²⁶El i-a zis: „Ce este scris în Lege? Cum citești?”

²⁷El a răspuns: „Să-L iubești pe Tatăl tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din toată puterea ta și din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuți.”

²⁸El i-a zis: „Ai răspuns corect. Fă așa și vei trăi.”

²⁹Dar el, vrând să se îndreptățească, L-a întrebat pe Isus: „Și cine este aproapele meu?”

³⁰Isus a răspuns: „Un om cobora din Ierusalim la Ierihon și a căzut între tâlhari, care l-au dezbrăcat, l-au bătut și au plecat, lăsându-l aproape mort. ³¹Din întâmplare, cobora pe drumul acela un preot și, când l-a văzut, a trecut pe partea cealaltă. ³²Tot așa și un levit, când a ajuns la locul acela, l-a văzut și a trecut pe partea cealaltă. ³³Dar un samaritean, care era în călătorie pe drumul acela, a ajuns lângă el și, când l-a văzut, i s-a făcut milă de el. ³⁴S-a apropiat de el, i-a legat rănile și a turnat peste ele untdelemn și vin, l-a pus pe dobitocul său, l-a dus la un han și a avut grijă de el. ³⁵A doua zi, a scos doi bani de argint, i-a dat hangiului și i-a zis: «Ai grijă de el și, oricât vei mai cheltui, îți voi plăti la întoarcerea mea.» ³⁶Care dintre aceștia trei ți se pare că a fost aproapele celui căzut între tâlhari?”

³⁷El a răspuns: „Cel ce a avut milă de el.” Isus i-a zis: „Du-te și fă și tu la fel.”

Marta și Maria

³⁸Pe când erau în călătorie, Isus a intrat într-un sat, iar o femeie cu numele Marta L-a primit în casa ei. ³⁹Ea avea o soră numită Maria, care s-a așezat la picioarele Domnului și asculta învățătura Lui. ⁴⁰Dar Marta era copleșită de atâta slujire. A venit la El și a zis: „Doamne, nu-Ți pasă că sora mea m-a lăsat să slujesc singură? Spune-i dar să mă ajute.”

⁴¹Dar Domnul i-a răspuns: „Marto, Marto, tu te îngrijorezi și te frămânți pentru multe lucruri, ⁴²dar un singur lucru este de trebuință. Maria și-a ales partea cea bună, care nu i se va lua.”