1 Corinteni 11

11 ¹Fiți imitatorii mei, așa cum și eu sunt al lui Hristos.

²Vă laud că vă aduceți aminte de mine în toate și că țineți tradițiile așa cum vi le-am predat. ³Vreau să știți că: capul fiecărui bărbat este Hristos, capul femeii este bărbatul, iar capul lui Hristos este Tatăl nostru. ⁴Orice bărbat care se roagă sau prorocește cu capul acoperit își necinstește capul. ⁵Dar orice femeie care se roagă sau prorocește cu capul descoperit își necinstește capul — este ca și cum ar fi ras. ⁶Dacă o femeie nu vrea să-și acopere capul, să i se taie părul; dar fiindcă este rușinos pentru o femeie să-și taie părul sau să fie rasă, să-și acopere capul. ⁷Un bărbat nu trebuie să-și acopere capul, fiindcă el este chipul și slava Tatălui nostru; iar femeia este slava bărbatului. ⁸Căci nu bărbatul vine din femeie, ci femeia din bărbat. ⁹Și nici bărbatul nu a fost creat pentru femeie, ci femeia pentru bărbat. ¹⁰De aceea femeia trebuie să aibă pe cap un semn al autorității, din cauza îngerilor.

¹¹Totuși, în Domnul, femeia nu este independentă de bărbat, nici bărbatul de femeie. ¹²Căci, după cum femeia vine din bărbat, tot așa bărbatul vine prin femeie; iar toate vin de la Tatăl nostru. ¹³Judecați voi înșivă: se cuvine oare ca o femeie să se roage Tatălui nostru cu capul descoperit? ¹⁴Nu vă învață oare însăși firea că părul lung la un bărbat este o rușine pentru el, ¹⁵dar că, dacă o femeie are păr lung, acesta este slava ei, pentru că părul i-a fost dat ca învelitoare? ¹⁶Dacă cineva vrea să se certe în privința aceasta, noi nu avem un astfel de obicei, nici bisericile Tatălui nostru.

Masa Domnului necinstită

¹⁷Dându-vă această îndrumare, nu vă laud, pentru că vă adunați nu spre mai bine, ci spre mai rău. ¹⁸Căci, mai întâi, când vă adunați ca biserică, aud că sunt dezbinări între voi și în parte o cred. ¹⁹Căci trebuie să existe chiar și dezbinări între voi, ca să iasă la iveală cei adevărați dintre voi. ²⁰Așadar, când vă adunați în același loc, nu Cina Domnului o mâncați. ²¹Căci, când mâncați, fiecare se grăbește să-și ia cina lui — unul rămâne flămând, iar altul se îmbată. ²²Nu aveți case ca să mâncați și să beți? Sau disprețuiți biserica Tatălui nostru și-i faceți de rușine pe cei care nu au nimic? Ce să vă spun? Să vă laud? În privința aceasta nu vă laud.

²³Căci eu am primit de la Domnul ce v-am predat și vouă: Domnul Isus, în noaptea în care a fost vândut, a luat pâine

²⁴și, după ce a mulțumit, a frânt-o și a zis: „Acesta este trupul Meu, pentru voi; faceți lucrul acesta în amintirea Mea.” ²⁵La fel, după cină, a luat și paharul, zicând: „Acest pahar este legământul cel nou în sângele Meu. Faceți lucrul acesta, ori de câte ori îl beți, în amintirea Mea.”

²⁶De câte ori mâncați pâinea aceasta și beți paharul acesta, vestiți moartea Domnului până când va veni El.

²⁷De aceea, oricine mănâncă pâinea sau bea paharul Domnului în chip nevrednic va fi vinovat față de trupul și sângele Domnului. ²⁸Fiecare să se cerceteze pe sine însuși și apoi să mănânce pâinea și să bea paharul. ²⁹Căci cine mănâncă și bea fără să deosebească trupul mănâncă și bea osânda pentru el însuși. ³⁰De aceea sunt mulți slabi și bolnavi între voi și destui au adormit. ³¹Dar, dacă ne-am judeca singuri cum trebuie, nu am fi judecați. ³²Când ne judecă Domnul, ne disciplinează, ca să nu fim osândiți împreună cu lumea. ³³Așadar, frații și surorile mele, când vă adunați ca să mâncați, așteptați-vă unii pe alții. ³⁴Dacă îi este cuiva foame, să mănânce acasă, pentru ca adunarea voastră să nu aducă osândă. Celelalte le voi rândui când voi veni.