1 Corinteni 12

12 ¹Cât despre darurile duhovnicești, fraților și surorilor, nu vreau să fiți în necunoștință. ²Știți că, atunci când nu Îl cunoșteați pe Tatăl, erați duși în rătăcire spre idolii cei muți, oricum erați călăuziți. ³De aceea vă fac cunoscut că nimeni, vorbind prin Duhul Sfânt, nu zice: „Isus este blestemat”, și nimeni nu poate zice: „Isus este Domnul”, decât prin Duhul Sfânt.

⁴Sunt felurite daruri, dar este același Duh. ⁵Sunt felurite slujbe, dar este același Domn. ⁶Sunt felurite lucrări, dar este același Tată care le lucrează pe toate în toți. ^a a v6 Aici Pavel numește împreună toate cele trei Persoane — același Duh, același Domn Isus și același Tată — fiecare lucrând în aceeași familie a darurilor. ⁷Fiecăruia i se dă arătarea Duhului Sfânt spre folosul tuturor. ⁸Unuia îi dă Duhul un cuvânt de înțelepciune, altuia un cuvânt de cunoaștere, prin același Duh, ⁹altuia credință, prin același Duh, altuia daruri de vindecare, prin același Duh, ¹⁰altuia puterea de a face minuni, altuia prorocia, altuia deosebirea duhurilor, altuia felurite limbi, altuia tălmăcirea limbilor. ¹¹Dar toate acestea le lucrează unul și același Duh, împărțind fiecăruia în parte, după cum voiește.

Un singur trup, multe mădulare

¹²Căci, după cum trupul este unul singur și are multe mădulare, și toate mădularele lui, măcar că sunt multe, alcătuiesc un singur trup, tot așa este și Hristos. ¹³Căci noi toți am fost botezați de un singur Duh, ca să alcătuim un singur trup — fie iudei, fie greci, fie robi, fie slobozi — și toți am fost adăpați dintr-un singur Duh.

¹⁴Căci trupul nu este un singur mădular, ci mai multe. ¹⁵Dacă piciorul ar zice: „Fiindcă nu sunt mână, nu sunt din trup”, el tot din trup este. ¹⁶Și dacă urechea ar zice: „Fiindcă nu sunt ochi, nu sunt din trup”, ea tot din trup este. ¹⁷Dacă tot trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Dacă totul ar fi auz, unde ar fi mirosul? ¹⁸Dar acum Tatăl nostru a așezat fiecare dintre mădulare în trup, după cum a voit. ¹⁹Dacă toate ar fi un singur mădular, unde ar fi trupul? ²⁰Dar acum sunt multe mădulare, însă un singur trup. ²¹Ochiul nu poate zice mâinii: „Nu am trebuință de tine”, nici capul nu poate zice picioarelor: „Nu am trebuință de voi”. ²²Ba dimpotrivă, mădularele trupului care par mai slabe sunt de neapărată trebuință. ²³Și părțile trupului pe care le socotim mai puțin vrednice de cinste le îmbrăcăm cu mai multă cinste; iar părțile noastre necuviincioase le înconjurăm cu mai multă bună-cuviință, ²⁴de care părțile noastre cuviincioase nu au nevoie. Dar Tatăl nostru a întocmit trupul, dând mai multă cinste părții lipsite de ea, ²⁵pentru ca să nu fie nicio dezbinare în trup, ci mădularele să se îngrijească deopotrivă unele de altele. ²⁶Și dacă suferă un mădular, toate suferă împreună cu el; dacă este cinstit un mădular, toate se bucură împreună cu el.

²⁷Voi sunteți trupul lui Hristos, și fiecare, în parte, mădularele lui. ²⁸Și în biserică, Tatăl nostru a rânduit întâi apostoli, în al doilea rând proroci, în al treilea rând învățători, apoi minuni, apoi daruri de vindecare, ajutorări, cârmuiri și felurite limbi. ²⁹Oare toți sunt apostoli? Toți sunt proroci? Toți sunt învățători? Toți fac minuni? ³⁰Toți au daruri de vindecare? Toți vorbesc în limbi? Toți tălmăcesc? ³¹Dar umblați după darurile cele mai mari. Și vă voi arăta o cale cu mult mai bună.