Matei 12

12 ¹În vremea aceea, Isus a trecut prin lanurile de grâu în ziua Sabatului. Ucenicii Lui erau flămânzi și au început să smulgă spice și să le mănânce. ²Văzând aceasta, fariseii I-au zis: „Iată, ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit în ziua Sabatului.”

³El le-a zis: „Nu ați citit ce a făcut David când a flămânzit, el și cei ce erau cu el? ⁴Cum a intrat în casa Tatălui nostru și a mâncat pâinile pentru punerea înainte, care nu-i erau îngăduite nici lui, nici celor ce erau cu el, ci numai preoților? ⁵Sau n-ați citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoții calcă Sabatul în templu și totuși sunt fără vină? ⁶Vă spun că aici este ceva mai mare decât templul. ⁷Dacă ați fi știut ce înseamnă «Milă voiesc, nu jertfă», n-ați fi osândit pe cei nevinovați. ⁸Căci Fiul Omului este Domn al Sabatului.”

Îndurarea Tatălui vindecă în ziua Sabatului

⁹A plecat de acolo și a intrat în sinagoga lor. ¹⁰Și iată că era acolo un om cu mâna uscată. Ei L-au întrebat: „Este îngăduit să vindeci în ziua Sabatului?” — ca să-L poată învinui.

¹¹El le-a zis: „Care dintre voi, dacă are o oaie și aceasta cade într-o groapă în ziua Sabatului, n-o va apuca și n-o va scoate afară? ¹²Cu cât mai de preț este un om decât o oaie! De aceea este îngăduit să faci bine în ziua Sabatului.” ¹³Atunci i-a zis omului: „Întinde-ți mâna.” El a întins-o și mâna i s-a făcut sănătoasă, ca cealaltă.

¹⁴Dar fariseii au ieșit și s-au sfătuit cum să-L nimicească.

Slujitorul preaiubit al Tatălui

¹⁵Isus, știind aceasta, S-a retras de acolo. Și mulți L-au urmat, și El i-a vindecat pe toți ¹⁶și le-a poruncit să nu-L facă cunoscut nimănui, ¹⁷ca să se împlinească ce fusese spus prin profetul Isaia:

¹⁸„Iată Slujitorul meu — Isus — pe care L-am ales, preaiubitul meu în care sufletul meu își găsește plăcerea. Voi pune Duhul meu peste El, și El va vesti dreptatea neamurilor. ¹⁹Nu se va certa, nici nu va striga, și nimeni nu-I va auzi glasul pe străzi. ²⁰Trestia zdrobită n-o va frânge, și fitilul care fumegă nu-l va stinge, până va duce dreptatea la biruință; ²¹și în Numele Lui vor nădăjdui neamurile.”

O împărăție dezbinată nu poate dăinui

²²Atunci au adus la El un om stăpânit de demon, orb și mut, și El l-a vindecat, așa că omul putea să vorbească și să vadă. ²³Și toate mulțimile erau uimite și ziceau: „Nu cumva este Acesta Fiul lui David?” ²⁴Dar fariseii, auzind aceasta, au zis: „Omul acesta nu scoate demonii decât cu Beelzebul, căpetenia demonilor.”

²⁵Isus, cunoscându-le gândurile, le-a zis: „Orice împărăție dezbinată împotriva ei înseși este pustiită și orice cetate sau casă dezbinată împotriva ei înseși nu va dăinui. ²⁶Și dacă Satana scoate afară pe Satana, este dezbinat împotriva lui însuși. Cum va dăinui atunci împărăția lui? ²⁷Dacă Eu scot demonii cu Beelzebul, fiii voștri cu cine îi scot? De aceea ei vor fi judecătorii voștri. ²⁸Dar dacă Eu scot demonii cu Duhul Tatălui nostru, atunci Împărăția Tatălui nostru a ajuns până la voi. ²⁹Sau cum poate cineva să intre în casa celui tare și să-i răpească bunurile, dacă nu-l leagă mai întâi pe cel tare? Abia atunci îi va putea prăda casa.

³⁰Cine nu este cu Mine este împotriva Mea și cine nu adună cu Mine risipește. ³¹De aceea vă spun: orice păcat și orice hulă vor fi iertate oamenilor, dar hula împotriva Duhului nu va fi iertată. ³²Oricui va vorbi împotriva Fiului Omului i se va ierta, dar oricui va vorbi împotriva Duhului Sfânt nu i se va ierta, nici în veacul acesta, nici în cel viitor.

³³Ori faceți pomul bun și rodul lui bun, ori faceți pomul rău și rodul lui rău, căci pomul se cunoaște după rodul lui. ³⁴Pui de vipere, cum ați putea spune lucruri bune, când voi sunteți răi? Căci din prisosul inimii vorbește gura. ³⁵Omul bun scoate lucruri bune din vistieria lui cea bună, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria lui cea rea. ³⁶Vă spun că, în ziua judecății, oamenii vor da socoteală pentru orice cuvânt nefolositor pe care îl vor fi rostit; ³⁷căci după cuvintele tale vei fi îndreptățit și după cuvintele tale vei fi osândit.”

Semnul lui Iona

³⁸Atunci unii dintre cărturari și farisei I-au zis: „Învățătorule, vrem să vedem un semn de la Tine.”

³⁹El le-a răspuns: „Un neam rău și preacurvar cere un semn, dar nu i se va da alt semn decât semnul profetului Iona. ⁴⁰Căci, după cum Iona a stat trei zile și trei nopți în pântecele peștelui celui mare, tot așa și Fiul Omului va sta trei zile și trei nopți în inima pământului. ⁴¹Bărbații din Ninive se vor ridica la judecată împreună cu neamul acesta și-l vor osândi, căci ei s-au pocăit la propovăduirea lui Iona, și iată că aici este ceva mai mare decât Iona. ⁴²Împărăteasa de la miazăzi se va ridica la judecată împreună cu neamul acesta și-l va osândi, căci ea a venit de la marginile pământului ca să asculte înțelepciunea lui Solomon, și iată că aici este ceva mai mare decât Solomon.

⁴³Când duhul necurat iese dintr-un om, umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă, și nu găsește. ⁴⁴Atunci zice: «Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieșit.» Și, când vine, o găsește goală, măturată și pusă în rânduială. ⁴⁵Atunci se duce și ia cu el alte șapte duhuri, mai rele decât el, și intră și locuiesc acolo, iar starea de pe urmă a omului aceluia ajunge mai rea decât cea dintâi. Tot așa se va întâmpla și cu acest neam rău.”

Adevărata familie a Tatălui

⁴⁶Pe când vorbea El încă mulțimilor, mama și frații Lui stăteau afară, căutând să vorbească cu El. ⁴⁷Cineva I-a zis: „Iată, mama Ta și frații Tăi stau afară și caută să vorbească cu Tine.”

⁴⁸Dar El i-a răspuns celui ce-I vorbise: „Cine este mama Mea și cine sunt frații Mei?”

⁴⁹Și, întinzându-Și mâna spre ucenicii Săi, a zis: „Iată mama Mea și frații Mei! ⁵⁰Căci oricine face voia Tatălui Meu care este în ceruri, acela Îmi este frate și soră și mamă.”