Legea jertfei pentru vină
Jertfele pentru vină și cele de pace sunt descrise în amănunt: carnea jertfei de mulțumire se mănâncă în aceeași zi, cea a jertfelor de juruință în două zile, iar ce rămâne în a treia zi se arde. Cine mănâncă grăsime sau sânge, ori mănâncă fiind necurat, este nimicit din poporul său; pieptul și spata dreaptă le revin preoților.
7 1„Aceasta este legea jertfei pentru vină. Ea este preasfântă. 2În locul unde se înjunghie arderea-de-tot, acolo să se înjunghie și jertfa pentru vină; să stropească sângele ei de jur împrejurul altarului. 3Să se aducă toată grăsimea ei: coada grasă și grăsimea care acoperă măruntaiele, 4cei doi rinichi și grăsimea de pe ei, de la coapse, și prapurul ficatului, pe care să-l dezlipească împreună cu rinichii. 5Preotul să le ardă pe altar ca jertfă mistuită de foc pentru Tatăl nostru; este o jertfă pentru vină. 6Orice bărbat dintre preoți să mănânce din ea; să fie mâncată într-un loc sfânt; ea este preasfântă.
7„Pentru jertfa pentru păcat și pentru jertfa pentru vină este o singură lege: ea este a preotului care face ispășirea prin ea. 8Preotul care aduce arderea-de-tot a cuiva să țină pentru sine pielea arderii-de-tot pe care a adus-o. 9Orice dar de mâncare copt în cuptor și tot ce este făcut în tigaie sau pe grătar să fie al preotului care îl aduce. 10Orice dar de mâncare, amestecat cu untdelemn sau uscat, să fie al tuturor fiilor lui Aaron deopotrivă.
Legea jertfei de pace
11„Aceasta este legea jertfei de pace pe care cineva o poate aduce Tatălui nostru. 12Dacă o aduce ca jertfă de mulțumire, să aducă împreună cu jertfa de mulțumire turte nedospite amestecate cu untdelemn, plăcinte nedospite unse cu untdelemn și turte din floarea făinii, bine frământate și amestecate cu untdelemn. 13Să aducă prinosul din pâine dospită împreună cu jertfa lui de mulțumire de pace. 14Din fiecare fel de prinos să aducă câte o bucată ca dar pentru Tatăl nostru; ea să fie a preotului care stropește sângele jertfelor de pace. 15Carnea jertfei lui de mulțumire de pace să fie mâncată în ziua în care este adusă; să nu lase nimic din ea până dimineața.
16„Dar dacă jertfa pe care o aduce este pentru împlinirea unei juruințe sau este un dar de bunăvoie, să fie mâncată în ziua în care o aduce, iar ce rămâne să poată fi mâncat a doua zi. 17Dar ce va mai rămâne din carnea jertfei până a treia zi să fie ars în foc. 18Dacă cineva mănâncă din carnea jertfei lui de pace a treia zi, jertfa nu va fi primită și nu i se va ține în seamă celui ce a adus-o; ea este un lucru urât, iar cel care mănâncă din ea își va purta vina.
19„Carnea care se atinge de ceva necurat să nu fie mâncată, ci să fie arsă în foc. Cât despre cealaltă carne, oricine este curat să poată mânca din ea. 20Dar cine, fiind necurat, mănâncă din carnea jertfei de pace care este a Tatălui nostru, acela să fie nimicit din poporul său. a a v20 A fi „nimicit din popor” însemna excluderea din comunitatea legământului lui Israel, probabil prin judecată dumnezeiască sau prin hotărârea comunității. 21Iar dacă cineva se atinge de ceva necurat — de o necurăție omenească, de un animal necurat sau de orice lucru necurat și scârbos — și apoi mănâncă din carnea jertfei de pace care este a Tatălui nostru, acela să fie nimicit din poporul său.”
Tatăl interzice grăsimea și sângele
22Tatăl nostru i-a vorbit lui Moise:
23„Spune-le fiilor lui Israel: Să nu mâncați nicio grăsime de bou, de oaie sau de capră. 24Grăsimea unui dobitoc mort de la sine sau sfâșiat de fiare va putea fi folosită la orice, dar să nu mâncați din ea. 25Căci oricine mănâncă grăsime dintr-un animal adus mie ca jertfă mistuită de foc, acela să fie nimicit din poporul său. 26Să nu mâncați deloc sânge, nici de pasăre, nici de dobitoc, în niciunul din locurile unde veți locui. 27Oricine mănâncă vreun fel de sânge, acela să fie nimicit din poporul său.”
Partea preoților
28Tatăl nostru i-a vorbit lui Moise:
29„Vorbește-le fiilor lui Israel: Cel care aduce jertfa lui de pace să-mi aducă mie din acea jertfă darul său. 30Cu mâinile lui să aducă jertfele mele mistuite de foc; să aducă grăsimea împreună cu pieptul, ca să legene pieptul ca dar legănat înaintea mea. 31Preotul să ardă grăsimea pe altar, iar pieptul să fie al lui Aaron și al fiilor lui. 32Să dați preotului, ca dar, spata dreaptă din jertfele voastre de pace. 33Acela dintre fiii lui Aaron care aduce sângele și grăsimea jertfei de pace să aibă ca parte a lui spata dreaptă. 34Căci Eu am luat de la fiii lui Israel, din jertfele lor de pace, pieptul care se leagănă și spata care se aduce ca dar și le-am dat preotului Aaron și fiilor lui, ca parte cuvenită pentru totdeauna din partea fiilor lui Israel.”
35Aceasta este partea lui Aaron și partea fiilor lui din jertfele mistuite de foc ale Tatălui nostru, din ziua în care au fost aduși ca să-i slujească Tatălui nostru ca preoți. 36Tatăl nostru a poruncit ca aceasta să le fie dată de către fiii lui Israel, în ziua în care i-a uns — parte cuvenită pentru totdeauna, din neam în neam. 37Aceasta este legea pentru arderea-de-tot, pentru darul de mâncare, pentru jertfa pentru păcat, pentru jertfa pentru vină, pentru jertfa de închinare în slujbă și pentru jertfa de pace, 38pe care Tatăl nostru i-a dat-o lui Moise pe muntele Sinai, în ziua în care a poruncit fiilor lui Israel să-și aducă darurile Tatălui nostru, în pustiul Sinai.