Leviticul 6

6 ¹Tatăl nostru i-a vorbit lui Moise:

²„Dacă cineva păcătuiește, fiind necredincios față de Tatăl vostru, înșelându-l pe aproapele său cu privire la un lucru încredințat, un zălog sau un lucru furat, ori păgubindu-l, ³sau dacă găsește un lucru pierdut și minte în privința lui, jurând strâmb — orice faptă prin care cineva păcătuiește. ⁴Când păcătuiește și se face vinovat, trebuie să dea înapoi ce a furat sau ce a luat cu de-a sila, sau lucrul care i-a fost încredințat, sau lucrul pierdut pe care l-a găsit, ⁵sau orice lucru pentru care a jurat strâmb; să-l plătească pe deplin, să adauge la el a cincea parte și să-l dea stăpânului său în ziua când își recunoaște vina. ⁶Să aducă Tatălui vostru jertfa lui pentru vină: un berbec fără cusur din turmă, după prețuirea ta, ca jertfă pentru vină, la preot. ⁷Preotul va face ispășire pentru el înaintea Tatălui vostru și i se va ierta orice a făcut și l-a făcut vinovat.”

Arderea-de-tot

⁸Apoi Tatăl nostru i-a vorbit lui Moise:

⁹„Poruncește-i lui Aaron și fiilor săi: Aceasta este legea arderii-de-tot. Ea rămâne pe vatra altarului toată noaptea până dimineața, iar focul altarului să ardă necontenit pe el. ¹⁰Preotul să-și îmbrace veșmântul de in, cu izmenele de in pe trup, apoi să ridice cenușa rămasă după ce focul a mistuit arderea-de-tot pe altar și s-o pună lângă altar. ¹¹Apoi să-și scoată veșmintele, să îmbrace altele și să ducă cenușa afară din tabără, într-un loc curat. ¹²Focul de pe altar să ardă necontenit; să nu se stingă. În fiecare dimineață preotul să pună lemne pe el, să așeze arderea-de-tot pe el și să ardă pe el grăsimea jertfelor de pace. ¹³Focul să ardă necontenit pe altar; să nu se stingă.

Darul de mâncare

¹⁴„Aceasta este legea darului de mâncare: fiii lui Aaron să-l aducă înaintea Tatălui vostru, în fața altarului. ¹⁵Preotul să ia un pumn din floarea de făină a darului de mâncare și din untdelemn, cu toată tămâia de pe el, și să ardă pe altar această parte de aducere-aminte, ca o mireasmă plăcută Tatălui vostru. ¹⁶Aaron și fiii săi să mănânce ce rămâne; să se mănânce fără aluat într-un loc sfânt, să se mănânce în curtea cortului întâlnirii. ¹⁷Să nu-l coaceți cu aluat. L-am dat ca partea lor din jertfele mele mistuite de foc, ca jertfa pentru păcat și jertfa pentru vină; este un lucru preasfânt. ¹⁸Orice bărbat dintre urmașii lui Aaron poate să mănânce din el — o parte statornică de-a lungul neamurilor voastre din jertfele mistuite de foc ale Tatălui vostru. Orice se atinge de ele se sfințește.”

¹⁹Tatăl nostru i-a zis lui Moise:

²⁰„Acesta este darul pe care Aaron și fiii săi să-l aducă Tatălui vostru în ziua când este uns: cam doi litri de floare de făină ca dar de mâncare obișnuit, jumătate dimineața, jumătate seara. ²¹Să-l pregătești cu untdelemn pe tigaie, să-l aduci bine frământat, să aduci darul de mâncare în bucăți frânte — o mireasmă plăcută Tatălui vostru. ²²Preotul uns care îi urmează dintre fiii săi să-l pregătească — o rânduială veșnică înaintea Tatălui vostru: să fie ars în întregime. ²³Orice dar de mâncare al unui preot să fie ars în întregime; să nu se mănânce.”

Jertfa pentru păcat

²⁴Iarăși Tatăl nostru i-a vorbit lui Moise:

²⁵„Spune-i lui Aaron și fiilor săi: aceasta este legea jertfei pentru păcat: să fie înjunghiată înaintea Tatălui vostru, în locul unde se înjunghie arderea-de-tot; este un lucru preasfânt. ²⁶Preotul care o aduce pentru păcat să o mănânce; să se mănânce într-un loc sfânt, în curtea cortului întâlnirii. ²⁷Orice se atinge de carnea ei se sfințește. Dacă sângele ei stropește un veșmânt, să speli locul stropit într-un loc sfânt. ²⁸Vasul de lut în care este fiartă să fie spart; dacă este fiartă într-un vas de bronz, acesta să fie frecat și clătit cu apă. ²⁹Orice bărbat dintre preoți poate să mănânce din ea; este un lucru preasfânt. ³⁰Nicio jertfă pentru păcat al cărei sânge este adus în cortul întâlnirii ca să facă ispășire în Locul Sfânt nu poate fi mâncată; să fie arsă în foc.”