Zaharia 4

4 ¹Apoi îngerul care vorbea cu mine s-a întors și m-a trezit, ca pe cineva trezit din somn. ²El m-a întrebat: „Ce vezi?” Eu am zis: „Un sfeșnic de aur, cu un vas deasupra, șapte candele și șapte țevi pentru fiecare candelă de deasupra.

³Doi măslini stau lângă el, unul la dreapta vasului, celălalt la stânga lui.”

⁴Și i-am zis îngerului care vorbea cu mine: „Ce sunt acestea, domnul meu?”

⁵Atunci îngerul care vorbea cu mine a zis: „Nu știi ce sunt acestea?” Eu am zis: „Nu, domnul meu.”

⁶El mi-a zis: „Acesta este cuvântul Tatălui nostru către Zorobabel: Nu prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul meu, zice Tatăl oștirilor cerești. ⁷Cine ești tu, munte mare? Înaintea lui Zorobabel vei ajunge un loc neted. El scoate piatra din capul unghiului strigând: «Har, har cu ea!»

⁸Apoi cuvântul Tatălui nostru a venit la mine, zicând:

⁹Mâinile lui Zorobabel au pus temelia acestei case; mâinile lui o vor isprăvi. Atunci veți ști că Tatăl oștirilor cerești m-a trimis la voi. ¹⁰Cine a disprețuit ziua lucrurilor mici? Ei se vor bucura văzând firul cu plumb în mâna lui Zorobabel. Aceștia șapte sunt ochii Tatălui nostru, care cutreieră tot pământul.”

¹¹Apoi l-am întrebat: „Ce sunt acești doi măslini din dreapta și din stânga sfeșnicului?” ¹²Am întrebat din nou: „Ce sunt aceste două ramuri de măslin de lângă cele două țevi de aur din care se revarsă ulei auriu?”

¹³El mi-a zis: „Nu știi ce sunt acestea?” Eu am zis: „Nu, domnul meu.”

¹⁴El a zis: „Aceștia sunt cei doi unși care stau lângă Stăpânul întregului pământ.”