Ioan 14

14 ¹„Să nu vi se tulbure inima. Credeți în Tatăl nostru; credeți și în Mine. ²În casa Tatălui Meu sunt multe locașuri. Dacă n-ar fi așa, v-aș fi spus că Mă duc să vă pregătesc un loc? ³Și dacă Mă duc și vă pregătesc un loc, Mă voi întoarce și vă voi lua la Mine, ca să fiți și voi acolo unde sunt Eu. ⁴Iar voi cunoașteți calea spre locul unde Mă duc.”

⁵Toma I-a zis: „Doamne, nu știm unde Te duci; cum putem cunoaște calea?”

⁶Isus i-a zis: „Eu sunt calea, adevărul și viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine. ⁷Dacă M-ați fi cunoscut pe Mine, L-ați fi cunoscut și pe Tatăl Meu. De acum Îl cunoașteți și L-ați văzut.”

⁸Filip I-a zis: „Doamne, arată-ne pe Tatăl și ne este de ajuns.”

⁹Isus i-a zis: „De atâta vreme sunt cu voi și nu M-ai cunoscut, Filipe? Cine M-a văzut pe Mine L-a văzut pe Tatăl. Cum poți spune: «Arată-ne pe Tatăl»? ¹⁰Nu crezi că Eu sunt în Tatăl și Tatăl în Mine? Cuvintele pe care vi le spun nu sunt de la Mine, ci Tatăl, care locuiește în Mine, El face lucrările Sale. ¹¹Credeți-Mă: Eu sunt în Tatăl și Tatăl în Mine; sau măcar credeți din pricina lucrărilor acestora. ¹²Adevărat, adevărat vă spun că cine crede în Mine va face și el lucrările pe care le fac Eu; ba încă va face lucrări și mai mari, pentru că Eu Mă duc la Tatăl. ¹³Și orice veți cere în Numele Meu, o voi face, ca Tatăl să fie proslăvit în Fiul. ¹⁴Dacă Îmi veți cere ceva în Numele Meu, o voi face.

Dacă Mă iubiți

¹⁵„Dacă Mă iubiți, veți păzi poruncile Mele. ¹⁶Și Eu Îl voi ruga pe Tatăl, și El vă va da un alt Mângâietor, Duhul Sfânt, ca să fie cu voi în veac, ^a a v16 Isus numește acest Mângâietor Duhul Sfânt în versetul 26 — FHB poartă numele mai departe, pentru ca cititorii să întâlnească Duhul pe nume încă de la prima făgăduință. ¹⁷Duhul adevărului, pe care lumea nu-L poate primi, pentru că nici nu-L vede, nici nu-L cunoaște; dar voi Îl cunoașteți, fiindcă rămâne cu voi și va fi în voi. ¹⁸Nu vă voi lăsa orfani; voi veni la voi. ^b b v18 Isus a venit ca să-i aducă acasă pe orfani — acest verset numește însăși inima pricinii pentru care a venit. ¹⁹Încă puțin și lumea nu Mă va mai vedea, dar voi Mă veți vedea; pentru că Eu trăiesc, și voi veți trăi. ²⁰În ziua aceea veți cunoaște că Eu sunt în Tatăl Meu, voi în Mine și Eu în voi. ²¹Cine are poruncile Mele și le păzește, acela Mă iubește; iar cine Mă iubește va fi iubit de Tatăl Meu. Și Eu îl voi iubi și Mă voi arăta lui.”

²²Iuda, nu Iscarioteanul, I-a zis: „Doamne, cum se face că Te vei arăta nouă și nu lumii?”

²³Isus i-a răspuns: „Dacă Mă iubește cineva, va păzi Cuvântul Meu; și Tatăl Meu îl va iubi, și vom veni la el și ne vom face locuință la el. ^c c v23 Tatăl care ne pregătește locașuri în casa Sa în versetul 2 Își face locuința în cei care Îl iubesc pe Isus — ambele direcții ale apropierii, într-un singur capitol. ²⁴Cine nu Mă iubește nu păzește cuvintele Mele. Și cuvântul pe care-l auziți nu este al Meu, ci al Tatălui, care M-a trimis.

²⁵V-am spus aceste lucruri cât sunt încă cu voi. ²⁶Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl în Numele Meu, vă va învăța toate lucrurile și vă va aminti tot ce v-am spus.

²⁷Vă las pace; vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte. ²⁸Ați auzit că v-am spus: «Mă duc și Mă voi întoarce la voi.» Dacă M-ați fi iubit, v-ați fi bucurat că Mă duc la Tatăl, căci Tatăl este mai mare decât Mine. ^d d v28 Isus vorbește aici despre locul Său în trimiterea Tatălui — Fiul supunându-Se misiunii Tatălui — nu despre vreo fire mai prejos. Tatăl și Fiul una sunt (10:30); Fiul Îl cinstește pe Tatăl care L-a trimis. ²⁹Și acum v-am spus mai înainte să se întâmple, pentru ca, atunci când se va întâmpla, să credeți. ³⁰Nu voi mai vorbi mult cu voi, căci vine stăpânitorul acestei lumi. El n-are nimic în Mine, ³¹dar fac întocmai cum Mi-a poruncit Tatăl, ca să cunoască lumea că Îl iubesc pe Tatăl. Sculați-vă, să plecăm de aici.”