Iov 16

16 ¹Atunci Iov a răspuns: ²„Am auzit multe lucruri ca acestea; niște mângâietori jalnici sunteți cu toții. ³Oare nu se mai termină vorbele tale deșarte? Ce te îndeamnă să răspunzi întruna? ⁴Și eu aș putea vorbi ca voi, dacă ați fi în locul meu; aș putea înșira vorbe împotriva voastră și aș clătina din cap spre voi. ⁵Dar eu v-aș întări cu gura mea, și mângâierea buzelor mele v-ar alina durerea. ⁶Dacă vorbesc, durerea mea nu se alină; iar dacă tac, ce mă părăsește? ⁷Cu adevărat, acum Dumnezeu m-a istovit; mi-ai pustiit toată casa. ⁸M-ai zbârcit, și aceasta a ajuns o mărturie; slăbiciunea mea se ridică împotriva mea și mărturisește în fața mea. ⁹Mânia lui m-a sfâșiat și m-a prigonit; a scrâșnit din dinți împotriva mea; potrivnicul meu își ațintește ochii asupra mea. ¹⁰Oamenii au căscat gura la mine; m-au lovit peste obraz cu dispreț; se adună laolaltă împotriva mea. ¹¹Dumnezeu mă dă pe mâna celor nedrepți și mă aruncă în ghearele celor răi. ¹²Eram în pace, și el m-a zdrobit; m-a apucat de ceafă și m-a făcut bucăți; m-a pus ca țintă a lui. ¹³Arcașii lui mă înconjoară; îmi străpunge rărunchii fără milă și îmi varsă fierea pe pământ. ¹⁴Mă frânge cu lovitură după lovitură; se năpustește asupra mea ca un războinic. ¹⁵Mi-am cusut haine de jale peste piele și mi-am îngropat fruntea în țărână. ¹⁶Fața mi-e roșie de plâns, și o umbră adâncă stă pe pleoapele mele, ¹⁷deși nu este nicio silnicie în mâinile mele și rugăciunea mea este curată. ¹⁸Pământule, nu-mi acoperi sângele, și strigătul meu să nu-și afle loc de odihnă. ¹⁹Chiar și acum, martorul meu este în ceruri, și apărătorul meu este în înălțimi. ²⁰Prietenii mei mă batjocoresc; ochiul meu varsă lacrimi către Dumnezeu, ²¹ca el să pledeze cauza unui om înaintea lui Dumnezeu, așa cum un fiu al omului pledează pentru aproapele său. ²²Căci numai câțiva ani vor trece, și apoi voi apuca pe calea fără întoarcere.”