Faptele apostolilor 25

25 ¹La trei zile după ce Festus a sosit în provincie, s-a suit de la Cezareea la Ierusalim. ²Acolo preoții cei mai de seamă și fruntașii iudeilor au adus plângerile lor împotriva lui Pavel și îl rugau stăruitor, ³cerând ca o favoare împotriva lui să-l cheme pe Pavel la Ierusalim. Ei pregăteau o cursă ca să-l omoare pe drum. ⁴Festus a răspuns că Pavel era păzit în Cezareea și că el însuși avea să plece în curând. ⁵„Așadar”, a zis el, „cei dintre voi care pot să coboare împreună cu mine și să-l acuze pe acest om, dacă este ceva rău în el.”

⁶Festus n-a rămas la ei mai mult de opt sau zece zile, apoi a coborât la Cezareea. A doua zi a luat loc pe scaunul de judecată și a poruncit să fie adus Pavel. ⁷Când a sosit Pavel, iudeii veniți de la Ierusalim l-au înconjurat, aducând împotriva lui multe învinuiri grele pe care nu le puteau dovedi. ⁸Pavel a răspuns în apărarea sa: „N-am greșit cu nimic nici împotriva legii iudeilor, nici împotriva templului, nici împotriva Cezarului.”

⁹Dar Festus, voind să le facă pe plac iudeilor, l-a întrebat pe Pavel: „Vrei să te sui la Ierusalim și să fii judecat acolo, înaintea mea, pentru aceste învinuiri?”

¹⁰Pavel a zis: „Stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, acolo unde trebuie să fiu judecat. Iudeilor nu le-am făcut niciun rău, după cum tu însuți știi foarte bine. ¹¹Dacă am făcut vreun rău, dacă am făcut ceva vrednic de moarte, nu mă feresc să mor. Dar dacă învinuirile pe care mi le aduc acești oameni nu au temei, nimeni nu mă poate da pe mâna lor. Fac apel la Cezar.”

¹²După ce s-a sfătuit cu sfatul său, Festus a răspuns: „Ai făcut apel la Cezar; la Cezar vei merge.”

¹³După câteva zile, regele Agripa și Berenice au venit la Cezareea și l-au salutat pe Festus. ¹⁴Fiindcă au stat acolo mai multe zile, Festus i-a înfățișat regelui cazul lui Pavel: „Felix a lăsat aici un om întemnițat. ¹⁵Pe când eram la Ierusalim, preoții cei mai de seamă și bătrânii iudeilor l-au învinuit, cerându-mi osândirea lui. ¹⁶Le-am spus că nu este obiceiul romanilor să dea pe cineva pe mâna altora înainte ca cel învinuit să stea față în față cu cei ce îl acuză și să aibă prilejul să se apere de învinuire. ¹⁷Așa că, atunci când s-au adunat aici, n-am zăbovit deloc: a doua zi am luat loc pe scaunul de judecată și am poruncit să fie adus acest om. ¹⁸Când s-au ridicat cei ce îl acuzau, n-au adus împotriva lui niciuna dintre faptele rele la care mă așteptam. ¹⁹Dimpotrivă, aveau cu el niște neînțelegeri cu privire la religia lor și la un mort pe nume Isus, despre care Pavel susținea întruna că este viu. ²⁰Neștiind cum să cercetez lucrul acesta, l-am întrebat dacă vrea să meargă la Ierusalim și să fie judecat acolo pentru aceste învinuiri. ²¹Dar, fiindcă Pavel a cerut să fie ținut sub pază pentru hotărârea împăratului, am poruncit să fie ținut până când aveam să-l trimit la Cezar.”

²²Agripa i-a zis lui Festus: „Aș vrea să-l aud și eu pe acest om.” „Mâine”, a zis Festus, „îl vei auzi.”

Pavel stă înaintea lui Agripa și a Berenicei

²³A doua zi, Agripa și Berenice au venit cu mare alai și au intrat în sala de audiențe împreună cu comandanții militari și cu oamenii de seamă ai cetății. La porunca lui Festus, Pavel a fost adus. ²⁴Festus a zis: „Rege Agripa și voi toți care sunteți aici cu noi, îl vedeți pe omul acesta. Toată obștea iudeilor mi s-a plâns împotriva lui, atât la Ierusalim, cât și aici, strigând că nu trebuie să mai trăiască. ²⁵Dar, negăsind în el nimic vrednic de moarte și fiindcă el însuși a făcut apel la împărat, am hotărât să-l trimit. ²⁶N-am nimic sigur de scris stăpânului meu despre el, de aceea l-am adus înaintea voastră, a tuturor, și mai ales înaintea ta, rege Agripa, pentru ca, după această cercetare, să am ce scrie. ²⁷Căci mi se pare fără noimă să trimit un prizonier fără să arăt și învinuirile care i se aduc.”