Filimon 1

1 ¹Pavel, întemnițat al lui Hristos Isus, și Timotei, fratele nostru, către Filimon, prietenul nostru iubit și tovarăș de lucru, ²către Apfia, sora noastră, către Arhip, tovarășul nostru de luptă, și către biserica ce se adună în casa ta: ³Har și pace vouă de la Tatăl nostru și de la Domnul Isus Hristos.

Recunoscător pentru Filimon

⁴Îi mulțumesc întotdeauna Tatălui meu când îmi amintesc de tine în rugăciunile mele, ⁵pentru că aud despre dragostea și credința ta în Domnul Isus și față de toți sfinții lui. ⁶Mă rog ca credința pe care o împărtășești să devină lucrătoare, pe măsură ce ajungi să înțelegi tot binele pe care îl avem în Hristos. ⁷Dragostea ta mi-a adus multă bucurie și mângâiere, frate, pentru că ai înviorat inimile sfinților lui.

O rugăminte, nu o poruncă

⁸De aceea, măcar că în Hristos aș avea îndrăzneala să-ți poruncesc ce se cuvine să faci, ⁹totuși, din dragoste, mai degrabă te rog — eu, Pavel, un om bătrân, iar acum și întemnițat al lui Hristos Isus. ¹⁰Te rog pentru copilul meu Onisim, al cărui tată am ajuns în timp ce eram în lanțuri. ¹¹Odinioară el ți-a fost nefolositor, dar acum este de folos și ție, și mie. ^a a v11 Numele Onisim înseamnă „folositor” — Pavel preface cu haz chiar numele robului fugar în miezul rugăminții sale. ¹²Ți-l trimit înapoi — și, făcând aceasta, îți trimit însăși inima mea. ¹³Aș fi vrut să-l țin lângă mine, ca să-mi slujească în locul tău cât sunt în lanțuri pentru Evanghelie, ¹⁴dar n-am vrut să fac nimic fără învoirea ta, pentru ca fapta ta bună să nu fie silită, ci de bunăvoie. ¹⁵Poate de aceea a fost despărțit de tine pentru puțină vreme, ca să-l ai înapoi pentru totdeauna, ¹⁶nu ca pe un rob, ci mai mult decât un rob — ca pe un frate preaiubit, mai ales pentru mine, dar cu atât mai mult pentru tine, atât în trup, cât și în Domnul.

¹⁷Așadar, dacă mă socotești părtaș cu tine, primește-l cum m-ai primi pe mine. ¹⁸Dacă ți-a greșit cu ceva sau îți datorează ceva, pune în socoteala mea. ¹⁹Eu, Pavel, scriu aceasta cu mâna mea: îți voi plăti eu — ca să nu-ți mai spun că tu însuți îmi ești dator cu tine însuți. ²⁰Da, frate, fă-mi binele acesta în Domnul — înviorează-mi inima în Hristos.

²¹Îți scriu încrezător că vei asculta, știind că vei face chiar mai mult decât îți cer.

²²Totodată, pregătește-mi și o cameră de găzduire, căci trag nădejde că, prin rugăciunile voastre, voi fi dăruit înapoi vouă.

²³Epafras, întemnițat împreună cu mine pentru Hristos Isus, te salută, ²⁴la fel și Marcu, Aristarh, Dima și Luca, tovarășii mei de lucru.

²⁵Harul Domnului Isus Hristos să fie cu duhul vostru! Amin.