Luca 4

4 ¹Isus, plin de Duhul Sfânt, S-a întors de la Iordan și a fost dus de Duhul în pustie. ²Patruzeci de zile a fost ispitit de diavolul. N-a mâncat nimic în zilele acelea, iar când s-au sfârșit, a flămânzit.

³Diavolul I-a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește acestei pietre să se facă pâine.”

⁴Dar Isus i-a răspuns: „Este scris: «Omul nu va trăi numai cu pâine.»”

⁵Apoi diavolul L-a dus sus și I-a arătat într-o clipă toate împărățiile lumii. ⁶I-a zis: „Îți voi da Ție toată stăpânirea aceasta și slava lor, căci mie mi-a fost încredințată și o dau cui vreau. ⁷Deci dacă Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta.”

⁸Dar Isus i-a răspuns: „Este scris: «Să te închini Tatălui tău și numai lui să-i slujești.»”

⁹Apoi L-a dus la Ierusalim, L-a așezat pe cel mai înalt punct al templului și I-a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos de aici, ¹⁰căci este scris: «El le va porunci îngerilor lui cu privire la Tine, ca să Te păzească,» ¹¹și «Pe mâinile lor Te vor purta, ca să nu-Ți lovești piciorul de vreo piatră.»”

¹²Dar Isus i-a răspuns: „S-a zis: «Să nu-l pui la încercare pe Tatăl tău.»”

¹³Și, după ce a sfârșit orice ispită, diavolul a plecat de la El până la o vreme potrivită.

Fiul Tatălui Se întoarce cu putere

¹⁴Isus S-a întors în Galileea, în puterea Duhului Sfânt, și vestea despre El s-a răspândit prin tot ținutul. ¹⁵Și învăța în sinagogile lor, și toți Îl slăveau.

¹⁶A venit la Nazaret, unde fusese crescut, și, după obiceiul Său, a intrat în sinagogă în ziua Sabatului și S-a ridicat să citească. ¹⁷I s-a dat sulul profetului Isaia. L-a desfășurat și a găsit locul unde era scris:

¹⁸„Duhul Tatălui nostru este peste Mine, pentru că M-a uns ca să vestesc săracilor vestea bună. M-a trimis să vestesc celor captivi eliberarea și celor orbi căpătarea vederii, să-i pun în libertate pe cei asupriți, ¹⁹să vestesc anul de îndurare al Tatălui nostru.” ^a a v19 Face aluzie la Anul Jubileului — când datoriile erau șterse, captivii erau eliberați, iar pământurile erau înapoiate.

²⁰A înfășurat sulul la loc, l-a dat înapoi slujitorului și S-a așezat. Ochii tuturor din sinagogă erau ațintiți asupra Lui.

²¹Și a început să le zică: „Astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta în auzul vostru.”

²²Toți Îl vorbeau de bine, mirați de cuvintele pline de har care ieșeau din gura Lui, și ziceau: „Oare nu este Acesta fiul lui Iosif?”

²³El le-a zis: „Fără îndoială, Îmi veți spune această zicală: «Doctore, vindecă-te pe tine însuți.» Fă și aici, în cetatea Ta, ce am auzit că s-a întâmplat în Capernaum.” ²⁴Și a adăugat: „Adevărat vă spun că niciun profet nu este bine primit în cetatea lui. ²⁵Dar adevărat vă spun: multe văduve erau în Israel în zilele lui Ilie, când a fost închis cerul trei ani și șase luni și a venit o mare foamete peste toată țara, ²⁶și Ilie n-a fost trimis la niciuna dintre ele, ci doar la o văduvă din Sarepta Sidonului. ²⁷Mulți leproși erau în Israel în zilele profetului Elisei, dar niciunul n-a fost curățat, în afară de Naaman, sirianul.”

²⁸Când au auzit aceste lucruri, toți cei din sinagogă s-au umplut de mânie. ²⁹S-au ridicat, L-au scos afară din cetate și L-au dus până pe sprânceana dealului pe care era zidită cetatea lor, ca să-L arunce în prăpastie. ³⁰Dar El a trecut prin mijlocul lor și a plecat.

Isus face să tacă un duh necurat

³¹S-a coborât la Capernaum, o cetate din Galileea, și îi învăța în ziua Sabatului, ³²și ei erau uimiți de învățătura Lui, căci cuvântul Lui avea autoritate. ³³În sinagogă era un om care avea duhul unui demon necurat; și a strigat cu glas tare: ³⁴Ha! Ce ai Tu cu noi, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne nimicești? Știu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu.

³⁵Isus l-a mustrat: „Taci și ieși din el!” Demonul l-a trântit la pământ în mijlocul tuturor, a ieșit din el și nu i-a făcut niciun rău.

³⁶Toți au fost cuprinși de uimire și ziceau unii către alții: „Ce cuvânt este acesta? El poruncește cu autoritate și putere duhurilor necurate, și ele ies!” ³⁷Și vestea despre El s-a răspândit în orice loc din ținutul dimprejur.

Tatăl vindecă prin Fiul Său

³⁸S-a ridicat, a ieșit din sinagogă și a intrat în casa lui Simon. Soacra lui Simon era bolnavă, cuprinsă de febră mare, și L-au rugat s-o ajute. ³⁹El S-a aplecat asupra ei, a mustrat febra, și febra a lăsat-o; iar ea s-a ridicat îndată și a început să le slujească. ⁴⁰La asfințitul soarelui, toți cei care aveau bolnavi de felurite boli i-au adus la El; iar El Își punea mâinile peste fiecare dintre ei și-i vindeca. ⁴¹Din mulți ieșeau și demoni, care strigau: „Tu ești Fiul lui Dumnezeu!” Dar El îi mustra și nu le îngăduia să vorbească, pentru că știau că El este Hristosul.

⁴²Când s-a făcut ziuă, a ieșit și S-a dus într-un loc pustiu. Mulțimile Îl căutau și au venit până la El, încercând să-L oprească să plece de la ele.

⁴³Dar El le-a zis: „Trebuie să vestesc vestea bună a Împărăției Tatălui nostru și în celelalte cetăți, căci pentru aceasta am fost trimis.”

⁴⁴Și propovăduia în sinagogile Iudeii.