Judecătorii 13

13 ¹Din nou, israeliții au făcut ce este rău în ochii Tatălui nostru, așa că i-a dat în mâna filistenilor timp de patruzeci de ani.

²Era un om pe nume Manoah, din Țorea, din clanul daniților, care avea o soție stearpă, ce nu năștea copii.

³Îngerul Tatălui nostru i s-a arătat femeii și i-a zis: „Tu ești stearpă și fără copii, dar vei rămâne însărcinată și vei naște un fiu. ⁴Așadar, ai grijă să nu bei vin sau băutură tare și să nu mănânci nimic necurat, ⁵căci vei rămâne însărcinată și vei naște un fiu. Briciul nu-i va atinge capul, fiindcă băiatul va fi nazireu al Tatălui nostru din pântece și va începe să izbăvească Israelul din mâna filistenilor.”

⁶Femeia s-a dus și i-a spus soțului ei: „Un om al lui Dumnezeu a venit la mine; înfățișarea lui era ca înfățișarea Îngerului Tatălui nostru, foarte înfricoșătoare. Nu l-am întrebat de unde este și nu mi-a spus numele lui.” ⁷Dar el mi-a zis: „Vei rămâne însărcinată și vei naște un fiu. Acum să nu bei vin sau băutură tare și să nu mănânci nimic necurat, căci băiatul va fi nazireu al Tatălui nostru din pântece până în ziua morții lui.”

⁸Atunci Manoah s-a rugat stăruitor Tatălui nostru: „Te rog, Stăpâne Tată, îngăduie ca omul lui Dumnezeu pe care l-ai trimis să vină iarăși la noi și să ne învețe ce să facem pentru băiatul ce se va naște.”

⁹Tatăl nostru a ascultat glasul lui Manoah; Îngerul Tatălui nostru a venit iarăși la femeie, care ședea în câmp, dar Manoah, soțul ei, nu era cu ea. ¹⁰Femeia a alergat repede și i-a spus soțului ei: „Iată, mi s-a arătat omul care a venit la mine zilele trecute!”

¹¹Manoah s-a sculat, a mers după soția lui și a venit la om. L-a întrebat: „Tu ești omul care a vorbit cu femeia?” „Eu sunt”, a zis el.

¹²Manoah a zis: „Când se vor împlini cuvintele tale, care va fi rânduiala pentru viața și lucrarea băiatului?”

¹³Îngerul Tatălui nostru i-a zis lui Manoah: „Femeia să se ferească de tot ce i-am spus. ¹⁴Să nu mănânce nimic din ce iese din viță, să nu bea vin sau băutură tare și să nu mănânce nimic necurat. Să păzească tot ce i-am poruncit.”

¹⁵Manoah i-a zis Îngerului Tatălui nostru: „Te rugăm, îngăduie să te reținem și îți vom pregăti un ied.”

¹⁶Îngerul Tatălui nostru i-a spus lui Manoah: „Chiar dacă mă reții, nu voi mânca din mâncarea ta; dar dacă pregătești o ardere-de-tot, adu-o Tatălui nostru.” (Manoah nu știa că cel ce-l vizita era Îngerul Tatălui nostru.)

¹⁷Manoah l-a întrebat pe Îngerul Tatălui nostru: „Care este numele tău, ca să te cinstim când se vor împlini cuvintele tale?”

¹⁸Îngerul Tatălui nostru i-a zis: „De ce întrebi de numele meu? El este mai presus de înțelegere.”

¹⁹Atunci Manoah a luat iedul și darul de mâncare și le-a adus pe stâncă Tatălui nostru, care face minuni, în timp ce Manoah și soția lui priveau. ²⁰Când flacăra s-a ridicat de pe altar spre cer, Îngerul Tatălui nostru s-a înălțat în flacăra altarului. Manoah și soția lui au văzut și au căzut cu fața la pământ. ²¹Îngerul Tatălui nostru nu li s-a mai arătat lui Manoah și soției lui. Atunci Manoah a știut că era Îngerul Tatălui nostru. ²²„Vom muri negreșit”, i-a zis Manoah soției lui, „căci L-am văzut pe Tatăl nostru!”

²³Soția lui i-a spus: „Dacă Tatăl nostru ar fi vrut să ne omoare, n-ar fi primit din mâinile noastre o ardere-de-tot și un dar de mâncare, nu ne-ar fi arătat toate acestea și nu ne-ar fi lăsat să auzim acum asemenea lucruri.” ²⁴Femeia a născut un fiu și i-a pus numele Samson. Băiatul a crescut, și Tatăl nostru l-a binecuvântat. ²⁵Și Duhul Tatălui nostru a început să-l îndemne la Mahane-Dan, între Țorea și Eștaol.