Ieremia 5

5 ¹„Cutreierați străzile Ierusalimului, uitați-vă acum și luați seama! Căutați prin piețele lui — dacă puteți găsi un singur om, unul care face dreptate și caută adevărul, atunci îl voi ierta. ²Chiar și când spun: «Viu este Tatăl nostru», ei jură fals.”

³Tată, oare nu caută ochii tăi credincioșie? I-ai lovit, dar n-au simțit nicio durere; i-ai mistuit, dar n-au vrut să primească mustrarea. Și-au făcut fețele mai aspre decât stânca; n-au vrut să se întoarcă. ⁴Atunci am zis: „Aceștia sunt doar cei săraci; sunt nebuni, căci nu cunosc calea Tatălui nostru, căile drepte ale Tatălui lor.” ⁵„Mă voi duce la cei mari și voi vorbi cu ei, căci ei cunosc, desigur, calea Tatălui nostru, căile drepte ale Tatălui lor.” Dar și ei, toți, rupseseră jugul; sfărâmaseră legăturile. ⁶De aceea îi va lovi un leu din pădure, un lup din pustie îi va sfâșia. Un leopard stă la pândă lângă cetățile lor; oricine iese din ele va fi sfâșiat în bucăți — căci multe sunt răzvrătirile lor, fără număr sunt abaterile lor.

⁷„De ce să te iert? Copiii tăi m-au părăsit și au jurat pe cei ce nu sunt dumnezei. I-am săturat, dar ei au săvârșit adulter și au dat năvală în casele desfrânatelor. ⁸Erau ca niște armăsari bine hrăniți și plini de poftă, fiecare nechezând după nevasta aproapelui său.” ⁹Oare să nu-i pedepsesc pentru aceste lucruri? zice Tatăl nostru. Să nu mă răzbun pe un neam ca acesta? ¹⁰„Urcați printre rândurile ei de vie și distrugeți, dar nu nimiciți de tot; smulgeți-i ramurile, căci nu sunt ale Tatălui nostru. ¹¹Căci casa lui Israel și casa lui Iuda mi-au fost cu totul necredincioase, zice Tatăl nostru.”

¹²Au vorbit cu minciună despre Tatăl nostru; au zis: „Nu va face nimic! Nicio nenorocire nu va veni peste noi; nu vom vedea nici sabie, nici foamete.” ¹³Prorocii sunt doar vânt; cuvântul nu este în ei. Așa să li se facă!

¹⁴De aceea, așa vorbește Tatăl oștirilor cerești: Pentru că ați rostit cuvântul acesta, iată, fac din cuvintele mele în gura ta un foc, iar din poporul acesta, lemne, și focul îi va mistui. ¹⁵Iată, aduc împotriva voastră un neam de departe, casă a lui Israel, zice Tatăl nostru — un neam dăinuitor, un neam străvechi, un neam a cărui limbă n-o cunoașteți, a cărui vorbire n-o puteți înțelege. ¹⁶„Tolba lor este ca un mormânt deschis; toți sunt războinici viteji. ¹⁷Îți vor mânca secerișul și pâinea; îți vor mânca fiii și fiicele; îți vor mânca turmele și cirezile; îți vor mânca viile și smochinii. Cu sabia îți vor dărâma cetățile întărite în care te încrezi.”

¹⁸Totuși, chiar și în zilele acelea, zice Tatăl nostru, nu te voi nimici de tot. ¹⁹Când vor întreba: „De ce ne-a făcut Tatăl nostru toate acestea?”, spune-le: „După cum m-ați părăsit și ați slujit unor dumnezei străini în țara voastră, tot așa veți sluji unor străini într-o țară care nu este a voastră.”

²⁰„Vestiți aceasta în casa lui Iacov; faceți-o cunoscută în Iuda: ²¹Ascultați aceasta, popor nebun și fără minte, care aveți ochi, dar nu vedeți, care aveți urechi, dar nu auziți:” ²²Nu vă temeți de mine? zice Tatăl nostru. Nu tremurați înaintea mea? Eu am pus nisipul ca hotar mării, o hotărâre veșnică pe care n-o poate trece. Deși valurile se zbat, nu pot birui; deși urlă, nu-l pot trece. ²³Dar poporul acesta are o inimă încăpățânată și răzvrătită; s-au abătut și au apucat pe drumul lor. ²⁴Nu zic în inima lor: „Să ne temem de Tatăl nostru, care dă ploaia — ploaia timpurie și cea târzie la vremea ei — care ne păstrează săptămânile rânduite ale secerișului.” ²⁵„Nelegiuirile voastre au abătut aceste binecuvântări, și păcatele voastre v-au oprit binele. ²⁶Căci printre poporul meu se găsesc oameni răi; stau la pândă ca păsărarii care pândesc; întind o cursă și oameni prind. ²⁷Ca o colivie plină de păsări, așa sunt casele lor pline de înșelăciune; de aceea au ajuns mari și bogați. ²⁸S-au îngrășat și sunt lucioși; întrec orice măsură în fapte rele. Nu apără pricina orfanului, ca să propășească, și nu fac dreptate celor nevoiași.” ²⁹Oare să nu-i pedepsesc pentru aceste lucruri? zice Tatăl nostru. Să nu mă răzbun pe un neam ca acesta? ³⁰„Un lucru uimitor și îngrozitor s-a întâmplat în țară: ³¹prorocii prorocesc mincinos, iar preoții stăpânesc după voia lor; și poporul meu iubește aceasta. Dar ce veți face când va veni sfârșitul?”