Mărturie îndrăzneață în Iconia
În Listra, un olog sare în picioare, iar mulțimea hotărăște că Barnaba și Pavel sunt Zeus și Hermes coborâți din cer. Ei își rup hainele și arată în schimb spre Tatăl cel viu. Câteva zile mai târziu, aceeași mulțime îl ucide cu pietre pe Pavel și îl lasă ca mort. El se ridică și merge mai departe.
14 1În Iconia, au intrat împreună în sinagoga iudeilor și au vorbit așa încât au crezut o mare mulțime, atât iudei, cât și greci. 2Dar iudeii care n-au vrut să creadă au ațâțat și au otrăvit mințile neamurilor împotriva fraților. 3Au rămas multă vreme, vorbind cu îndrăzneală pentru Domnul, care întărea cuvântul harului Său, făcând semne și minuni prin mâinile lor. 4Dar cetatea s-a dezbinat: unii erau de partea iudeilor, alții de partea apostolilor. 5Când neamurile și iudeii, împreună cu mai-marii lor, s-au pornit să-i chinuiască și să-i ucidă cu pietre, 6dându-și seama de aceasta, au fugit în cetățile Licaoniei, Listra și Derbe, și în ținutul dimprejur, 7și acolo vesteau întruna Evanghelia.
Tatăl vindecă în Listra
8În Listra ședea un om neputincios de picioare, olog din naștere, care nu umblase niciodată. 9El îl asculta pe Pavel vorbind. Pavel s-a uitat țintă la el și, văzând că are credință ca să fie vindecat, 10a zis cu glas tare: „Ridică-te drept în picioare!” Omul a sărit în sus și a început să umble. 11Când au văzut mulțimile ce făcuse Pavel, au strigat în limba licaoneană: „Zeii s-au coborât la noi în chip de oameni!” 12Pe Barnaba îl numeau Zeus, iar pe Pavel, Hermes, fiindcă el era cel care purta cuvântul. 13Preotul lui Zeus, al cărui templu se afla în fața cetății, a adus tauri și cununi la porți, vrând să aducă jertfă împreună cu mulțimile.
14Dar, auzind aceasta, apostolii Barnaba și Pavel și-au sfâșiat hainele și au alergat în mijlocul mulțimii, strigând 15și zicând: „Oamenilor, de ce faceți lucrul acesta? Și noi suntem oameni cu aceeași fire ca voi. Vă aducem vestea bună: întoarceți-vă de la aceste lucruri deșarte la Tatăl cel viu, care a făcut cerul, pământul, marea și tot ce este în ele. 16În veacurile trecute, El a lăsat toate neamurile să umble pe căile lor, 17totuși nu s-a lăsat fără mărturie, căci a făcut bine, dându-vă ploi din cer și anotimpuri roditoare, umplându-vă inimile de hrană și de bucurie.”
18Chiar și cu aceste cuvinte, abia au putut opri mulțimile să le aducă jertfă. 19Dar au venit niște iudei din Antiohia și din Iconia, au întors mulțimile de partea lor, l-au ucis cu pietre pe Pavel și l-au târât afară din cetate, crezându-l mort. 20Dar, când l-au înconjurat ucenicii, s-a ridicat și a intrat în cetate. A doua zi, a plecat cu Barnaba spre Derbe.
Întărirea ucenicilor
21După ce au vestit vestea bună în cetatea aceea și au făcut mulți ucenici, s-au întors în Listra, în Iconia și în Antiohia, 22întărind sufletele ucenicilor și îndemnându-i să rămână în credință, căci în Împărăția Tatălui nostru trebuie să intrăm prin multe necazuri. 23După ce le-au rânduit prezbiteri în fiecare biserică și s-au rugat cu post, i-au încredințat în mâna Domnului în care crezuseră.
24Apoi au trecut prin Pisidia și au ajuns în Pamfilia. 25Și, după ce au vestit cuvântul în Perga, au coborât la Atalia, 26iar de acolo au plecat cu corabia spre Antiohia, de unde fuseseră încredințați harului Tatălui nostru pentru lucrarea pe care o împliniseră. 27Când au ajuns, au adunat biserica și au istorisit tot ce făcuse Tatăl nostru cu ei și cum deschisese neamurilor o ușă a credinței. 28Și au rămas acolo cu ucenicii multă vreme.