Leviticul 14

14 ¹Tatăl nostru i-a zis lui Moise:

²„Aceasta este legea pentru cel cu o boală de piele în ziua curățirii lui: să fie adus la preot. ³Preotul să iasă din tabără și să-l cerceteze; dacă boala lui de piele s-a vindecat, ⁴preotul să poruncească să se ia pentru cel ce se curăță două păsări vii și curate, lemn de cedru, fir stacojiu și isop. ^a a v4 Isopul era o plantă mică și stufoasă, ale cărei ramuri erau folosite ca o perie naturală pentru a stropi lichid în riturile de curățire. ⁵Preotul să poruncească să se junghie una dintre păsări deasupra unui vas de lut cu apă proaspătă. ⁶Să ia pasărea vie, lemnul de cedru, firul stacojiu și isopul și să le înmoaie, împreună cu pasărea vie, în sângele păsării junghiate deasupra apei proaspete. ⁷Să stropească de șapte ori cu sânge pe cel ce se curăță de boala de piele, să-l declare curat, apoi să dea drumul păsării vii pe câmp deschis. ^b b v7 O pasăre era ucisă, iar cealaltă, înmuiată în sângele ei, era lăsată liberă să zboare vie — o imagine a morții și a vieții înviate prin care Isus avea să-și curețe într-o zi poporul.

⁸„Cel ce se curăță să-și spele hainele, să-și radă tot părul și să se scalde în apă — atunci este curat. După aceea poate intra în tabără, dar să stea în afara cortului său șapte zile. ⁹În ziua a șaptea să-și radă tot părul — capul, barba, sprâncenele —, radându-și tot părul. Apoi să-și spele hainele și să-și scalde trupul în apă, și este curat.

¹⁰„În ziua a opta să ia doi miei fără cusur, o mielușea de un an fără cusur, trei litri de făină aleasă amestecată cu untdelemn ca dar de mâncare, și o cană de untdelemn. ¹¹Preotul care face curățirea să-l înfățișeze pe cel ce se curăță, împreună cu aceste daruri, înaintea Tatălui nostru, la intrarea cortului întâlnirii.

¹²„Preotul să ia un miel și să-l aducă drept jertfă pentru vină, împreună cu untdelemnul, legănându-le ca dar legănat înaintea Tatălui nostru. ¹³Să junghie mielul în locul unde se junghie jertfa pentru păcat și arderea-de-tot, în locul sfânt — căci jertfa pentru vină, ca și jertfa pentru păcat, îi aparține preotului; este preasfântă. ¹⁴Preotul să ia din sângele jertfei pentru vină și să-l pună pe lobul urechii drepte a celui ce se curăță, pe degetul mare al mâinii lui drepte și pe degetul mare al piciorului lui drept. ¹⁵Preotul să ia din untdelemn și să-l toarne în palma mâinii sale stângi. ¹⁶Să-și înmoaie degetul drept în untdelemnul din palma stângă și să stropească de șapte ori cu degetul înaintea Tatălui nostru. ¹⁷Din untdelemnul rămas în palmă, preotul să pună pe lobul urechii drepte a celui ce se curăță, pe degetul mare al mâinii lui drepte și pe degetul mare al piciorului lui drept, peste sângele jertfei pentru vină. ¹⁸Untdelemnul rămas în palmă, preotul să-l pună pe capul celui ce se curăță, făcând ispășire pentru el înaintea Tatălui nostru. ¹⁹Preotul să aducă jertfa pentru păcat și să facă ispășire pentru cel ce se curăță de necurăția lui; după aceea să junghie arderea-de-tot. ²⁰Preotul să aducă pe altar arderea-de-tot și darul de mâncare, să facă ispășire pentru el, și va fi curat.

²¹„Dar dacă este sărac și nu are mijloace, să ia un miel ca jertfă pentru vină, spre a fi legănat ca ispășire pentru el, împreună cu aproape doi litri de făină aleasă amestecată cu untdelemn, ca dar de mâncare, și aproape o cană de untdelemn, ²²și două turturele sau doi pui de porumbel — cât îi dă mâna —, unul ca jertfă pentru păcat, iar celălalt ca ardere-de-tot.

²³„În ziua a opta să le aducă, pentru curățirea lui, la preot, la intrarea cortului întâlnirii, înaintea Tatălui nostru. ²⁴Preotul să ia mielul jertfei pentru vină și cana de untdelemn, legănându-le ca dar legănat înaintea Tatălui nostru. ²⁵Să junghie mielul jertfei pentru vină, să ia din sângele lui și să-l pună pe lobul urechii drepte, pe degetul mare al mâinii drepte și pe degetul mare al piciorului drept ale celui ce se curăță. ²⁶Preotul să toarne din untdelemn în palma mâinii sale stângi, ²⁷și cu degetul drept să stropească de șapte ori din untdelemnul din palma stângă înaintea Tatălui nostru. ²⁸Preotul să pună din untdelemnul din palmă pe lobul urechii drepte a celui ce se curăță, pe degetul mare al mâinii lui drepte și pe degetul mare al piciorului lui drept, peste locul sângelui jertfei pentru vină. ²⁹Restul untdelemnului din palmă, preotul să-l pună pe capul celui ce se curăță, ca să facă ispășire pentru el înaintea Tatălui nostru. ³⁰Apoi să aducă una dintre turturele sau dintre puii de porumbel, cât îi dă mâna. ³¹Cât îi dă mâna — una ca jertfă pentru păcat, iar cealaltă ca ardere-de-tot, împreună cu darul de mâncare. Preotul să facă ispășire înaintea Tatălui nostru pentru cel ce se curăță.

³²„Aceasta este legea pentru cel cu o boală de piele care nu are mijloace pentru darurile curățirii lui.”

Mucegaiul din casă

³³Tatăl nostru le-a zis lui Moise și lui Aaron:

³⁴„Când veți intra în țara Canaanului, pe care v-o dau în stăpânire, și voi pune un mucegai care se întinde într-o casă din țara pe care o stăpâniți, ³⁵stăpânul casei să vină și să-i spună preotului: «Ceva ca o boală s-a ivit în casa mea.» ³⁶Preotul să poruncească să se golească casa înainte de a intra să cerceteze boala, ca nimic din ea să nu fie declarat necurat; apoi să intre să cerceteze casa. ³⁷Să cerceteze boala; dacă este în pereții casei sunt adâncituri verzui sau roșiatice care par mai afunde decât suprafața, ³⁸preotul să iasă din casă pe ușa ei și s-o închidă șapte zile. ³⁹În ziua a șaptea, preotul să se întoarcă s-o cerceteze. Dacă boala s-a întins pe pereții casei, ⁴⁰să poruncească să se scoată pietrele bolnave și să fie aruncate afară din cetate, într-un loc necurat. ⁴¹Să pună să se răzuiască casa pe dinăuntru de jur împrejur și să se arunce tencuiala răzuită afară din cetate, într-un loc necurat. ⁴²Să se pună alte pietre în locul celor vechi și să se acopere casa cu tencuială nouă.

⁴³„Dacă boala se întoarce în casă după ce au fost scoase pietrele, casa a fost răzuită și tencuită, ⁴⁴preotul să intre și să cerceteze; dacă boala s-a întins în casă, este un mucegai distrugător în casă — este necurată. ⁴⁵Să dărâme casa — pietrele, lemnăria și toată tencuiala ei — și să le ducă afară din cetate, într-un loc necurat. ⁴⁶Oricine intră în casă cât timp este închisă va fi necurat până seara. ⁴⁷Cine se culcă sau mănâncă în casă să-și spele hainele.

⁴⁸„Dacă preotul vine, o cercetează și boala nu s-a întins în casă după ce a fost tencuită, s-o declare curată — boala s-a vindecat. ⁴⁹Ca să curețe casa, să ia două păsări, lemn de cedru, fir stacojiu și isop, ⁵⁰și să junghie una dintre păsări într-un vas de lut, deasupra apei proaspete. ⁵¹Să ia lemnul de cedru, isopul, firul stacojiu și pasărea vie, să le înmoaie în sângele păsării junghiate și în apa proaspătă și să stropească de șapte ori casa. ⁵²Să curețe casa cu sângele păsării, cu apa proaspătă, cu pasărea vie, cu lemnul de cedru, cu isopul și cu firul stacojiu. ⁵³Să dea drumul păsării vii afară din cetate, pe câmp deschis, să facă ispășire pentru casă, și va fi curată.”

⁵⁴Aceasta este legea pentru orice boală de piele, pentru râie, ⁵⁵pentru mucegaiul dintr-o haină sau dintr-o casă, ⁵⁶și pentru o umflătură, o bubă sau o pată lucioasă, ⁵⁷ca să se învețe când ceva este necurat și când este curat. Aceasta este legea bolii de piele și a mucegaiului.