Exodul 33

33 ¹Tatăl nostru i-a zis lui Moise: „Pleacă de aici, tu și poporul pe care l-ai scos din Egipt, spre țara pe care am jurat-o lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov: o voi da urmașilor tăi. ²Voi trimite un înger înaintea ta și îi voi alunga pe canaaniți, amoriți, hitiți, fereziți, heviți și iebusiți. ³Suie-te spre o țară în care curge lapte și miere, dar eu nu mă voi sui în mijlocul tău, căci ești un popor încăpățânat, și te-aș putea nimici pe drum.”

⁴Când a auzit poporul această veste dureroasă, a jelit, și nimeni nu și-a mai pus podoabele.

⁵Căci Tatăl nostru i-a spus lui Moise: „Spune poporului lui Israel: Ești un popor încăpățânat. Dacă aș merge în mijlocul tău măcar o clipă, te-aș nimici. Acum scoate-ți podoabele, ca să hotărăsc ce voi face cu tine.”

⁶Așa că fiii lui Israel s-au dezbrăcat de podoabele lor, de la muntele Horeb înainte.

Cortul întâlnirii

⁷Moise lua cortul și îl întindea în afara taberei, departe de tabără, și îl numea cortul întâlnirii. Oricine îl căuta pe Tatăl nostru ieșea la cortul întâlnirii, în afara taberei. ⁸Ori de câte ori ieșea Moise la cort, tot poporul se ridica și stătea în picioare, fiecare la intrarea cortului său, privindu-l pe Moise până când intra. ⁹Ori de câte ori intra Moise în cort, stâlpul de nor cobora, se oprea la intrare, și Tatăl nostru vorbea cu Moise. ¹⁰Când vedea tot poporul stâlpul de nor stând la intrarea cortului, se ridica și se închina, fiecare la intrarea cortului său. ¹¹Astfel, Tatăl nostru vorbea cu Moise față în față, cum vorbește cineva cu prietenul său. Moise se întorcea în tabără, dar tânărul său slujitor Iosua, fiul lui Nun, nu pleca din cort. ^a a v11 A vorbi „față în față” înseamnă că Tatăl nostru a vorbit cu Moise în mod direct și apropiat, așa cum fac prietenii — nu că Moise i-ar fi văzut fața descoperită, despre care versetul 20 spune că nimeni nu poate supraviețui.

Prezența Tatălui nostru cu noi

¹²Moise i-a zis Tatălui nostru: „Iată, tu îmi spui: «Suie poporul acesta», dar nu mi-ai spus pe cine vei trimite cu mine. Totuși ai zis: «Te cunosc pe nume și ai căpătat trecere înaintea mea.» ¹³Acum, dacă am căpătat trecere înaintea ta, arată-mi, te rog, căile tale, ca să te cunosc și să rămân cu trecere înaintea ta. Adu-ți aminte și de aceasta — că neamul acesta este poporul tău.”

¹⁴El a răspuns: „Prezența mea va merge cu tine și îți voi da odihnă.”

¹⁵Moise i-a zis: „Dacă prezența ta nu merge cu noi, nu ne lua de aici. ¹⁶Cum se va cunoaște altfel că am căpătat trecere înaintea ta, eu și poporul tău? Oare nu prin faptul că mergi cu noi, ca să fim deosebiți, eu și poporul tău, de orice alt popor de pe fața pământului?”

¹⁷Și Tatăl nostru i-a zis lui Moise: „Voi face și lucrul acesta pe care l-ai cerut, căci ai căpătat trecere înaintea mea și te cunosc pe nume.”

¹⁸Atunci Moise a zis: „Arată-mi, te rog, slava ta.”

¹⁹El a zis: „Voi face să treacă pe dinaintea ta toată bunătatea mea și voi vesti numele meu înaintea ta. Mă voi îndura de cine mă voi îndura și voi avea milă de cine voi avea milă.” ²⁰Dar a zis: „Fața nu mi-o poți vedea, căci omul nu poate să mă vadă și să trăiască.” ²¹Și Tatăl nostru a zis: „Iată un loc lângă mine; tu să stai pe stâncă, ²²iar când va trece slava mea, te voi pune într-o crăpătură a stâncii și te voi acoperi cu mâna mea până când voi trece. ²³Apoi îmi voi lua mâna și mă vei vedea din spate; dar fața mea nu se va vedea.”