Table noi de piatră
Moise cioplește table noi, iar Tatăl nostru trece pe dinaintea lui vestindu-și propriul nume: plin de îndurare și milostiv, încet la mânie, bogat în iubire de legământ, iertător — și totuși nu-l socotește nevinovat pe cel vinovat. Legământul este reînnoit, iar Moise coboară cu o față care strălucește fără ca el să știe.
34 1Tatăl nostru i-a zis lui Moise: „Taie-ți două table de piatră ca cele dintâi. Voi scrie pe ele cuvintele care erau pe cele dintâi table, pe care le-ai sfărâmat. 2Fii gata dimineața. Să te sui atunci pe muntele Sinai și să te înfățișezi înaintea mea acolo, pe vârful muntelui. 3Nimeni să nu se suie cu tine, nici să nu se arate undeva pe munte; nici turmele și cirezile să nu pască în fața muntelui aceluia.”
4Moise a tăiat două table de piatră ca cele dintâi, s-a sculat dis-de-dimineață și s-a suit pe muntele Sinai, cum îi poruncise Tatăl nostru, ducând în mână cele două table de piatră. 5Atunci Tatăl nostru s-a coborât în nor și a stat acolo cu el și a vestit Numele Tatălui nostru.
6Tatăl nostru a trecut pe dinaintea lui, vestind: „Tatăl tău — plin de îndurare și milostiv, încet la mânie și plin de dragoste de legământ și de credincioșie, 7care își ține dragostea de legământ pentru mii de neamuri, iertând vina, răzvrătirea și păcatul; totuși nu lasă nepedepsit pe cel vinovat, aducând vina părinților peste copii și peste nepoți, până la al treilea și al patrulea neam.”
8Moise s-a plecat îndată până la pământ și s-a închinat. 9El a zis: „Dacă am căpătat trecere înaintea ta, Stăpâne Tată, să meargă Stăpânul Tată în mijlocul nostru, măcar că este un popor încăpățânat. Iartă-ne vina și păcatul și ia-ne ca moștenire a ta.”
10El a zis: „Iată, închei un legământ. Înaintea întregului tău popor voi face minuni cum n-au mai fost făcute în niciun neam, nici pe tot pământul. Tot poporul în mijlocul căruia trăiești va vedea lucrarea Tatălui tău, căci ceea ce fac cu tine este înfricoșător.” 11„Păzește ce-ți poruncesc astăzi. Iată, izgonesc dinaintea ta pe amoriți, pe canaaniți, pe hetiți, pe fereziți, pe heviți și pe iebusiți.” 12„Ia seama să nu închei legământ cu locuitorii țării în care intri, ca să nu fie o cursă în mijlocul tău.” 13„Dimpotrivă, să le dărâmați altarele, să le sfărâmați stâlpii și să le tăiați stâlpii Așera.” 14„Să nu te închini niciunui alt dumnezeu — căci Numele Tatălui tău este Gelos; este un Tată gelos.” a a v14 Gelozia Tatălui nostru nu este o invidie măruntă, ci dragostea aprigă și ocrotitoare a unui mire pentru mireasa lui — el nu va împărți inimile copiilor săi cu idolii care îi distrug.
15„Să nu închei legământ cu locuitorii țării, căci, când ei se vor desfrâna după dumnezeii lor și le vor aduce jertfe, te vor pofti și tu vei mânca din jertfa lor;” 16„și vei lua din fetele lor pentru fiii tăi, iar fetele lor, desfrânându-se după dumnezeii lor, îi vor trage și pe fiii tăi să facă la fel.”
17„Să nu-ți faci dumnezei turnați.”
18„Să ții Sărbătoarea Azimelor: șapte zile să mănânci azime, cum ți-am poruncit, la vremea hotărâtă din luna Abib — căci în luna Abib ai ieșit din Egipt.”
19„Orice întâi-născut care deschide pântecele este al meu — orice mascul din vitele tale, întâiul-născut al boului și al oii.”
20„Întâiul-născut al măgăriței să-l răscumperi cu un miel; dacă nu-l răscumperi, să-i frângi gâtul. Pe toți întâii-născuți ai fiilor tăi să-i răscumperi. Nimeni să nu se înfățișeze înaintea mea cu mâinile goale.”
21„Șase zile să lucrezi, dar în ziua a șaptea să te odihnești — chiar și în vremea aratului și a secerișului să te odihnești.”
22„Să ții Sărbătoarea Săptămânilor, a celor dintâi roade ale secerișului grâului, și Sărbătoarea Strângerii Roadelor la cumpăna anului.”
23„De trei ori pe an, toți cei de parte bărbătească să se înfățișeze înaintea Stăpânului Tată al lui Israel. 24Căci voi izgoni neamuri dinaintea ta și-ți voi lărgi hotarele; și nimeni nu-ți va pofti țara, când te vei sui să te înfățișezi înaintea Tatălui tău de trei ori pe an.”
25„Să nu aduci sângele jertfei mele cu ceva dospit și să nu lași jertfa sărbătorii Paștelui să rămână până dimineața.”
26„Să aduci cele mai bune roade dintâi ale pământului tău în casa Tatălui tău. Să nu fierbi iedul în laptele mamei sale.”
27Apoi Tatăl nostru i-a zis lui Moise: „Scrie-ți cuvintele acestea, căci pe temeiul acestor cuvinte am încheiat legământ cu tine și cu Israel.”
28Moise a stat acolo cu Tatăl nostru patruzeci de zile și patruzeci de nopți, fără să mănânce pâine și fără să bea apă. Și a scris pe table cuvintele legământului — cele Zece Cuvinte.
Coborârea lui Moise
29Când a coborât Moise de pe muntele Sinai, având în mână cele două table ale mărturiei, nu știa că pielea feței lui strălucea pentru că vorbise cu Tatăl nostru. 30Aaron și toți copiii lui Israel au văzut că fața lui Moise strălucea și s-au temut să se apropie de el. 31Moise i-a chemat; Aaron și toți fruntașii adunării s-au întors la el și Moise a vorbit cu ei. 32După aceea, toți copiii lui Israel s-au apropiat, iar el le-a dat toate poruncile pe care i le dăduse Tatăl nostru pe muntele Sinai. 33Când a terminat Moise de vorbit cu ei, și-a pus un văl pe față. 34Dar ori de câte ori intra Moise înaintea Tatălui nostru ca să vorbească cu el, își scotea vălul până ieșea; apoi ieșea și le spunea copiilor lui Israel ce i se poruncise. 35Copiii lui Israel vedeau că fața lui Moise strălucea, iar Moise își punea vălul înapoi pe față până intra iarăși să vorbească cu Tatăl nostru.