Iov 18

18 ¹Atunci Bildad din Șuah a răspuns: ²„Până când vei vâna după cuvinte? Arată puțină judecată și apoi vom putea sta de vorbă. ³De ce suntem priviți ca niște vite, socotiți proști în ochii tăi? ⁴Tu, care te sfâșii în bucăți în mânia ta—oare să fie părăsit pământul de dragul tău sau să fie mutată stânca din locul ei? ⁵Da, lumina celui rău este stinsă, iar flacăra focului său se întunecă. ⁶Lumina se întunecă în cortul său, iar candela de deasupra lui se stinge. ⁷Pașii lui plini de vigoare sunt scurtați, iar propriile uneltiri îl doboară. ⁸Propriile picioare îl mână într-o plasă și pășește drept în ochiurile ei. ⁹O capcană îl prinde de călcâi; un laț îl ține strâns. ¹⁰Un laț este ascuns pentru el în pământ, iar o cursă îl pândește pe cărarea lui. ¹¹Spaime îl înspăimântă din toate părțile și-l gonesc pe urmele lui. ¹²Puterea lui este secătuită de foame, iar nenorocirea stă gata pentru căderea lui. ¹³Îi mistuie bucăți din piele; întâiul-născut al morții îi mistuie mădularele. ^a a v13 „Întâiul-născut al morții” este o expresie poetică pentru o boală ucigătoare și mistuitoare — cel mai de temut agent al morții. ¹⁴Este smuls din siguranța cortului său și dus la împăratul spaimelor. ¹⁵Focul se așază în cortul său, care nu mai este al lui; pucioasă aprinsă este împrăștiată peste casa lui. ¹⁶Rădăcinile lui se usucă jos, iar ramurile i se veștejesc deasupra. ¹⁷Amintirea lui piere de pe pământ și nu are niciun nume pe străzi. ¹⁸Este alungat din lumină în întuneric și izgonit din lume. ¹⁹Nu lasă nici urmaș, nici descendent în poporul său, niciun supraviețuitor acolo unde a locuit cândva. ²⁰Cei de la apus sunt îngroziți de soarta lui, iar pe cei de la răsărit îi cuprinde groaza. ²¹Cu adevărat, aceasta este soarta locuințelor celui rău, locul celui care nu-L cunoaște pe Dumnezeu.”