Isaia 23

23 ¹Rostirea despre Tir: Gemeți, corăbii din Tarsis, căci portul vostru este distrus, lăsat fără casă și fără adăpost. Din țara Ciprului vestea a ajuns la ei. ²Tăceți, voi care locuiți pe țărm, voi negustori ai Sidonului, ai căror soli străbat marea. ³Peste apele cele mari venea grâul Șihorului, secerișul Nilului — acesta era venitul ei; și a ajuns târgul neamurilor. ⁴Rușinează-te, Sidonule, căci marea a vorbit, cetățuia mării, zicând: „Nu am avut dureri, nici nu am născut, nu am crescut tineri, nici nu am îngrijit fecioare.” ⁵Când va ajunge vestea în Egipt, se vor cutremura de durere la vestea despre Tir. ⁶Treceți în Tarsis; gemeți, voi care locuiți pe țărm. ⁷Aceasta este cetatea voastră cea plină de veselie, ale cărei începuturi se trag din vremuri străvechi, pe care picioarele au purtat-o să se așeze în ținuturi îndepărtate? ⁸Cine a hotărât aceasta împotriva Tirului, cel ce dădea cununi, ai cărui negustori erau prinți, ai cărui neguțători erau cei cinstiți ai pământului? ⁹Tatăl oștirilor cerești a hotărât aceasta — ca să pângărească toată mândria plină de slavă, ca să smerească pe toți cei cinstiți ai pământului. ¹⁰Revarsă-te peste țara ta ca Nilul, fiică a Tarsisului; nu mai este niciun port. ¹¹Și-a întins mâna peste mare; a zguduit împărățiile. Tatăl nostru a poruncit cu privire la Canaan să-i nimicească cetățuile.

¹²El a zis: „Nu te vei mai bucura, fecioară necinstită, fiică a Sidonului. Ridică-te, treci în Cipru; dar nici acolo nu vei găsi odihnă.”

¹³Iată țara babilonienilor! Acesta este poporul care nu mai este; Asiria a dat-o în stăpânirea fiarelor pustiei. Ei și-au ridicat turnurile de asediu, i-au pustiit palatele cu totul, au prefăcut-o în ruină. ^a a v13 În ebraică: caldeenii — poporul stăpânitor al Babilonului antic. ¹⁴Gemeți, corăbii din Tarsis, căci cetățuia voastră este distrusă. ¹⁵În ziua aceea, Tirul va fi uitat șaptezeci de ani, cât viața unui singur rege. La sfârșitul celor șaptezeci de ani, soarta Tirului va fi ca în cântecul desfrânatei: ¹⁶„Ia o harpă, cutreieră cetatea, desfrânată uitată; cântă frumos, cântă multe cântece, ca să-și aducă aminte de tine.” ¹⁷La sfârșitul celor șaptezeci de ani, Tatăl nostru își va îndrepta privirea spre Tir, și se va întoarce la câștigul ei, desfrânându-se cu toate împărățiile lumii de pe fața pământului. ¹⁸Dar câștigul ei și venitul ei vor fi puse deoparte ca sfinte pentru Tatăl nostru. Nu vor fi strânse, nici păstrate; câștigul ei va fi al celor ce locuiesc înaintea Tatălui nostru, pentru hrană din belșug și haine alese.