Zaharia 2

2 ¹Apoi mi-am ridicat ochii și am văzut un bărbat care avea în mână o funie de măsurat. ²L-am întrebat: „Unde te duci?” El mi-a zis: „Să măsor Ierusalimul, ca să văd cât de lat și cât de lung este.”

³Îngerul care vorbea cu mine a plecat, iar un alt înger i-a ieșit în întâmpinare ⁴și i-a zis: „Aleargă, spune-i tânărului acestuia: «Ierusalimul va fi locuit ca un ținut deschis, cu atât de mulți oameni și atâtea vite în el.

⁵Eu însumi voi fi un zid de foc împrejurul lui, zice Tatăl nostru, și voi fi slava din mijlocul lui.»”

⁶„Veniți! Veniți! Fugiți din țara de la miazănoapte, zice Tatăl nostru, căci v-am risipit în cele patru vânturi ale cerului, zice Tatăl nostru. ⁷Vino, Sioane! Scapă, tu care locuiești la fiica Babilonului!

⁸Așa vorbește Tatăl oștirilor cerești — după ce slava lui m-a trimis împotriva neamurilor care v-au prădat: cine se atinge de voi se atinge de lumina ochiului lui:

⁹Căci iată, îmi voi flutura mâna peste ele, și vor ajunge pradă pentru cei ce le-au slujit. Atunci veți ști că Tatăl oștirilor cerești m-a trimis.

¹⁰Cântă și bucură-te, fiica Sionului! Căci iată, vin să locuiesc în mijlocul tău, zice Tatăl nostru.

¹¹„Multe neamuri se vor alipi de Tatăl nostru în ziua aceea și vor deveni copiii mei. Voi locui în mijlocul tău, și vei ști că Tatăl oștirilor cerești m-a trimis la tine. ¹²Iar Tatăl nostru va lua în stăpânire Iuda, ca partea lui în țara sfântă, și va alege din nou Ierusalimul.

¹³Să tacă orice făptură înaintea Tatălui nostru, căci s-a sculat din locuința lui cea sfântă!”