Cererea unui semn din cer
Petru îl numește Hristosul, Fiul Tatălui celui viu, iar câteva minute mai târziu este numit Satana pentru că refuză să audă că acest Hristos trebuie să fie omorât. A-l urma, spune Isus, înseamnă să te lepezi de tine și să-ți porți crucea, nu să fii scutit de ea.
16 1Fariseii și saducheii au venit să-L ispitească, cerându-I să le arate un semn din cer.
2El le-a răspuns: „Când se face seară, ziceți: «Va fi vreme frumoasă, căci cerul este roșu.»
3„Iar dimineața ziceți: «Astăzi va fi furtună, căci cerul este roșu și posomorât.» Știți să deslușiți fața cerului, dar semnele vremurilor nu le puteți deosebi.
4„Un neam rău și necredincios caută un semn; dar niciun semn nu i se va da, în afară de semnul lui Iona.” Apoi i-a lăsat și a plecat.
Aluatul învățăturii mincinoase
5Când au trecut ucenicii de cealaltă parte, uitaseră să ia pâine.
6Isus le-a zis: „Luați seama și feriți-vă de aluatul fariseilor și al saducheilor.”
7Ei vorbeau între ei și ziceau: „Este pentru că nu am adus pâine.”
8Isus, știind aceasta, le-a zis: „Puțin credincioșilor, de ce vorbiți între voi că n-aveți pâine? 9Tot nu înțelegeți? Nu vă mai amintiți de cele cinci pâini pentru cei cinci mii și câte coșuri ați strâns?
10„Sau de cele șapte pâini pentru cei patru mii și câte coșuri ați adunat?
11„Cum de nu înțelegeți că nu despre pâine v-am vorbit? Feriți-vă de aluatul fariseilor și al saducheilor.”
12Atunci au înțeles că nu le spusese să se ferească de aluatul din pâine, ci de învățătura fariseilor și a saducheilor.
Petru Îl mărturisește pe Fiul Tatălui
13Ajungând în ținutul Cezareei lui Filip, Isus i-a întrebat pe ucenicii Săi: „Cine zic oamenii că este Fiul Omului?”
14Ei au răspuns: „Unii zic Ioan Botezătorul, alții Ilie, alții Ieremia sau unul dintre profeți.”
15El le-a zis: „Dar voi, cine ziceți că sunt Eu?”
16Simon Petru a răspuns: „Tu ești Hristosul, Fiul Tatălui celui viu.”
17Isus i-a răspuns: „Simone, fiul lui Iona, ferice de tine! Nu carnea și sângele ți-au descoperit aceasta, ci Tatăl Meu din ceruri.
18„Și Eu îți spun: tu ești Petru, și pe această stâncă voi zidi biserica Mea; porțile mormântului nu o vor birui.
19„Îți voi da cheile Împărăției Tatălui nostru; orice vei lega pe pământ va fi fost legat în ceruri, și orice vei dezlega pe pământ va fi fost dezlegat în ceruri.”
20Apoi le-a poruncit cu asprime ucenicilor să nu spună nimănui că El este Hristosul.
Fiul trebuie să sufere și să învieze
21De atunci încolo, Isus a început să le spună ucenicilor Săi că trebuie să meargă la Ierusalim, să sufere multe din partea bătrânilor, a preoților celor mai de seamă și a cărturarilor, să fie omorât și să fie înviat a treia zi.
22Petru L-a luat deoparte și a început să-L mustre: „Nicidecum, Doamne! Așa ceva nu Ți se va întâmpla niciodată.”
23Dar El S-a întors și i-a zis lui Petru: „Înapoia Mea, Satano! Tu ești o piatră de poticnire pentru Mine, căci nu te gândești la lucrurile Tatălui nostru, ci la lucrurile oamenilor.”
24Atunci Isus le-a zis ucenicilor Săi: „Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze.
25„Căci oricine va vrea să-și scape viața o va pierde, dar oricine își va pierde viața pentru Mine o va găsi.
26„Ce i-ar folosi unui om să câștige lumea întreagă, dacă își pierde sufletul? Sau ce va da un om în schimbul sufletului său?
27„Căci Fiul Omului va veni în slava Tatălui Său, cu îngerii Săi, și atunci va răsplăti fiecăruia după faptele sale.
28„Adevărat vă spun: unii din cei ce stau aici nu vor gusta moartea până nu-L vor vedea pe Fiul Omului venind în Împărăția Sa.”