Faptele apostolilor 3

3 ¹Petru și Ioan se suiau la templu pe la ora trei după-amiaza, ceasul rugăciunii. ²Un om, olog din naștere, era adus zilnic și așezat la poarta templului numită Frumoasă, ca să ceară milostenie de la cei ce intrau în templu. ³Când i-a văzut pe Petru și pe Ioan gata să intre în templu, le-a cerut bani. ⁴Petru, uitându-se țintă la el împreună cu Ioan, a zis: „Uită-te la noi!” ⁵Se uita la ei cu luare-aminte, așteptând să primească ceva de la ei. ⁶Petru i-a zis: „Argint și aur n-am, dar ce am îți dau: în numele lui Isus Hristos din Nazaret, scoală-te și umblă!” ⁷Apucându-l de mâna dreaptă, l-a ridicat; îndată i s-au întărit picioarele și gleznele. ⁸Dintr-o săritură, s-a ridicat în picioare și a început să umble; apoi a intrat cu ei în templu, umblând, sărind și lăudându-l pe Tatăl nostru. ⁹Tot poporul l-a văzut umblând și lăudându-l pe Tatăl nostru. ¹⁰L-au recunoscut că era cerșetorul care ședea la Poarta Frumoasă a templului și s-au umplut de uimire și de mirare pentru ceea ce i se întâmplase.

Petru Îl vestește pe Slujitorul Tatălui

¹¹Pe când se ținea de Petru și de Ioan, tot poporul, înmărmurit de uimire, a alergat la ei în pridvorul numit al lui Solomon. ¹²Când a văzut lucrul acesta, Petru a zis poporului: „Bărbați israeliți, de ce vă mirați de aceasta? De ce vă uitați țintă la noi, ca și cum prin puterea sau evlavia noastră l-am fi făcut pe omul acesta să umble? ¹³Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac și al lui Iacov, Dumnezeul părinților noștri, L-a proslăvit pe slujitorul său Isus, pe care voi L-ați predat și L-ați tăgăduit înaintea lui Pilat, când acesta hotărâse să-L elibereze. ¹⁴Dar voi L-ați tăgăduit pe Cel Sfânt și Neprihănit și ați cerut să vi se dea un ucigaș. ¹⁵L-ați omorât pe Începătorul vieții, pe care Tatăl nostru L-a înviat din morți. Iar noi suntem martori ai acestui lucru. ¹⁶Numele lui, prin credința în numele lui, l-a întărit pe omul acesta, pe care îl vedeți și îl cunoașteți. Și credința în Isus i-a dat această deplină sănătate chiar înaintea ochilor voștri.

¹⁷„Și acum, fraților, știu că din neștiință ați lucrat, ca și mai-marii voștri. ¹⁸Dar Tatăl nostru a împlinit ceea ce vestise mai dinainte prin gura tuturor profeților: că Hristosul său va suferi. ¹⁹Pocăiți-vă, dar, și întoarceți-vă, ca să vi se șteargă păcatele, ²⁰ca să vină de la fața Tatălui nostru vremuri de înviorare și să-L trimită pe Hristos, Cel rânduit mai dinainte pentru voi, adică pe Isus, ²¹pe care cerul trebuie să-L primească până la restabilirea tuturor lucrurilor, despre care Tatăl nostru a vorbit din vechime prin gura sfinților săi profeți. ²²Moise a zis: «Tatăl vostru vă va ridica dintre frații voștri un profet ca mine. De el să ascultați în tot ce vă va spune.» ²³«Oricine nu va asculta de profetul acela va fi nimicit cu desăvârșire din mijlocul poporului.» ²⁴De asemenea, toți profeții care au vorbit, de la Samuel încoace, au vestit și ei zilele acestea. ²⁵Voi sunteți fiii profeților și ai legământului pe care Tatăl nostru l-a făcut cu părinții voștri, zicându-i lui Avraam: «Prin sămânța ta vor fi binecuvântate toate familiile pământului.» ²⁶Tatăl nostru L-a ridicat pe slujitorul său și L-a trimis mai întâi la voi, ca să vă binecuvânteze, întorcând pe fiecare dintre voi de la răutățile voastre.”