2 Samuel 11

11 ¹În primăvară, pe vremea când regii ies la război, David i-a trimis pe Ioab, pe oamenii săi și pe tot Israelul. Ei i-au nimicit pe amoniți și au împresurat Raba. Dar David a rămas în Ierusalim. ²Într-o seară, David s-a sculat din pat și se plimba pe acoperișul casei regelui. De acolo a văzut o femeie care se scălda; era foarte frumoasă. ³David a trimis să întrebe despre femeie. Cineva a zis: „Nu este aceasta Batșeba, fiica lui Eliam, soția lui Urie, hititul?”

⁴David a trimis soli și a luat-o. Ea a venit la el, și el s-a culcat cu ea — tocmai se curățase de necurăția ei — apoi s-a întors acasă. ^a a v4 Legea lui Moise cerea ca o femeie să treacă prin ritualuri de curățire după perioada ei lunară, înainte de a-și relua viața obișnuită (vezi Lev. 15:19–28). ⁵Femeia a rămas însărcinată și i-a trimis vorbă lui David: „Sunt însărcinată.”

⁶David i-a trimis vorbă lui Ioab: „Trimite-mi-l pe Urie, hititul.” Și Ioab l-a trimis pe Urie la David. ⁷Când a venit Urie la el, David l-a întrebat despre Ioab, despre oștire și despre cum mergea războiul. ⁸David i-a zis lui Urie: „Coboară la casa ta și spală-ți picioarele.” Urie a ieșit din palat, iar regele a trimis un dar după el. ⁹Dar Urie s-a culcat la intrarea casei regelui, împreună cu toți slujitorii stăpânului său, și nu a coborât la casa lui. ¹⁰Când i s-a spus că Urie nu se dusese acasă, David l-a întrebat: „Nu ai venit dintr-o călătorie? De ce nu te-ai dus acasă?”

¹¹Urie i-a zis lui David: „Chivotul, Israelul și Iuda stau în corturi, iar stăpânul meu Ioab și oamenii stăpânului meu sunt tăbărâți pe câmp deschis. Să mă duc eu acasă, să mănânc, să beau și să mă culc cu soția mea? Viu ești tu și viu este sufletul tău că nu voi face una ca aceasta!”

¹²David i-a zis lui Urie: „Mai rămâi aici și astăzi, iar mâine te voi trimite înapoi.” Și Urie a rămas în Ierusalim în ziua aceea și în următoarea. ¹³David l-a poftit, iar Urie a mâncat și a băut cu el, și David l-a îmbătat. Dar seara, Urie a ieșit să se culce pe așternutul lui, împreună cu slujitorii stăpânului său; acasă însă nu s-a dus.

¹⁴Dimineața, David i-a scris o scrisoare lui Ioab și i-a dat-o lui Urie să o ducă. ¹⁵În scrisoare scria: „Puneți-l pe Urie în fruntea luptei, unde este cea mai aprigă, apoi retrageți-vă de la el, ca să fie lovit și să moară.”

¹⁶În timp ce împresura cetatea, Ioab l-a așezat pe Urie în locul unde știa că se aflau cei mai puternici apărători. ¹⁷Oamenii cetății au ieșit și s-au luptat cu Ioab, și au căzut unii dintre slujitorii lui David. A murit și Urie, hititul. ¹⁸Apoi Ioab a trimis vorbă și i-a istorisit lui David toate veștile despre bătălie. ¹⁹I-a poruncit solului: „După ce vei isprăvi de istorisit regelui toate veștile despre bătălie, ²⁰dacă mânia regelui se va aprinde și va întreba: «De ce v-ați luptat atât de aproape de cetate? Nu știați că vor trage de pe zid? ²¹Cine l-a ucis pe Abimelec, fiul lui Ierubeșet? Nu a aruncat o femeie asupra lui, de pe zid, o piatră de moară de deasupra, așa că a murit la Tebeț? De ce v-ați apropiat atât de mult de zid?» — atunci să spui: Slujitorul tău Urie, hititul, a murit și el.” ^b b v21 Ierubeșet este un alt nume pentru Ghedeon; relatarea cu piatra de moară este consemnată în Judecători 9:50–54.

²²Solul a plecat, a ajuns și i-a istorisit lui David tot ce îl trimisese Ioab să spună. ²³Solul i-a zis lui David: „Oamenii aceia ne-au copleșit și au ieșit împotriva noastră pe câmp, dar noi i-am împins înapoi până la intrarea porții. ²⁴Arcașii au tras în slujitorii tăi de pe zid, și au murit unii dintre slujitorii regelui. A murit și slujitorul tău Urie, hititul.”

²⁵David i-a zis solului: „Spune-i lui Ioab: «Să nu te mâhnească lucrul acesta, căci sabia înghite când pe unul, când pe altul. Luptă-te mai aprig împotriva cetății și nimicește-o.» Îmbărbătează-l.”

²⁶Când a auzit soția lui Urie că Urie, soțul ei, murise, l-a jelit pe soțul ei. ²⁷Când s-a sfârșit jelirea, David a trimis după ea, a adus-o acasă la el, și ea i-a devenit soție și i-a născut un fiu. Dar ceea ce făcuse David a fost rău în ochii Tatălui nostru.