Numeri 5

5 ¹Tatăl nostru i-a vorbit lui Moise:

²„Poruncește-le israeliților să trimită afară din tabără pe oricine are o boală de piele, pe oricine are o scurgere și pe oricine este necurat din pricina unui mort. ³Să trimiteți afară deopotrivă bărbat și femeie; să-i trimiteți afară din tabără, ca să nu-și facă necurată tabăra în mijlocul căreia locuiesc eu.”

⁴Israeliții au făcut așa și i-au trimis afară din tabără; cum îi spusese Tatăl nostru lui Moise, așa au făcut israeliții.

Mărturisirea și despăgubirea

⁵Apoi Tatăl nostru i-a vorbit lui Moise:

⁶„Spune-le fiilor lui Israel: Când un bărbat sau o femeie va săvârși vreun păcat omenesc, trădându-mă, omul acela este vinovat. ⁷Să-și mărturisească păcatul pe care l-a săvârșit, să dea înapoi pe deplin pentru răul făcut, să mai adauge a cincea parte și să dea totul celui pe care l-a nedreptățit. ⁸Dar dacă omul acela nu are nicio rudă care să primească despăgubirea, aceasta este a mea și se cuvine preotului, pe lângă berbecul ispășirii cu care se face ispășire pentru cel vinovat. ⁹Orice contribuție dintre toate darurile sfinte ale lui Israel, aduse preotului, este a lui. ¹⁰Darurile sfinte ale fiecăruia rămân ale lui; ce dă cineva preotului este al preotului.”

Proba geloziei

¹¹Apoi Tatăl nostru i-a vorbit lui Moise:

¹²„Vorbește-le israeliților și spune-le: Dacă soția vreunui bărbat se abate și îi este necredincioasă, ¹³dacă un alt bărbat se culcă cu ea, pe ascuns de soțul ei, iar ea rămâne neștiută, deși este necurată — fără niciun martor împotriva ei și fără să fie prinsă asupra faptei, ¹⁴iar peste soț vine un duh de gelozie și el devine gelos pe soția sa, care este necurată; sau peste el vine un duh de gelozie și el devine gelos, deși ea nu este necurată, ¹⁵bărbatul să-și aducă soția la preot, împreună cu darul ei: aproape doi litri de făină de orz. Să nu toarne untdelemn peste ea și să nu pună tămâie pe ea, pentru că este un dar de mâncare al geloziei, un dar de mâncare de aducere-aminte, care amintește vina. ¹⁶Preotul să o aducă aproape și să o așeze înaintea Tatălui nostru. ¹⁷Preotul să ia apă sfântă într-un vas de lut, să ia țărână de pe podeaua cortului și să o pună în apă. ^a a v17 Acest ritual al apei amare era o judecată dumnezeiască prin încercare: dacă femeia era vinovată, avea să sufere o vătămare trupească; dacă era nevinovată, avea să rămână nevătămată. ¹⁸Preotul să așeze femeia înaintea Tatălui nostru, să-i despletească părul și să-i pună în mâini darul de mâncare de aducere-aminte — darul geloziei — în timp ce el ține în mână apa amară, aducătoare de blestem. ¹⁹Preotul să o pună sub jurământ și să-i zică: «Dacă niciun bărbat nu s-a culcat cu tine și nu te-ai abătut ca să te faci necurată sub autoritatea soțului tău, să fii ferită de această apă amară care aduce blestemul. ²⁰Dar dacă te-ai abătut sub soțul tău, te-ai făcut necurată și un bărbat în afară de soțul tău s-a culcat cu tine.» ²¹Atunci preotul să lege femeia prin acest jurământ de blestem, zicând: Tatăl să te facă o pricină de blestem și de ocară în mijlocul poporului tău, făcând să ți se veștejească coapsa și să ți se umfle pântecele. ²²Apa aceasta aducătoare de blestem să intre în trupul tău, umflându-ți pântecele și veștejindu-ți coapsa. Apoi femeia să zică: «Amin, amin.»

²³„Apoi preotul să scrie aceste blesteme pe un sul și să le șteargă în apa amară. ²⁴Să dea femeii să bea apa amară, aducătoare de blestem; apa blestemului va intra în ea și va aduce o suferință amară. ²⁵Preotul să ia din mâna ei darul de mâncare al geloziei, să-l legene înaintea Tatălui nostru și să-l aducă la altar. ²⁶Preotul să ia un pumn din darul de mâncare, partea lui de aducere-aminte, să-l ardă pe altar, apoi să dea femeii să bea apa. ²⁷După ce îi va da să bea apa, dacă ea s-a făcut necurată și l-a trădat pe soțul ei, apa aducătoare de blestem va intra în ea și va aduce o suferință amară: pântecele i se va umfla, coapsa i se va veșteji, iar ea va ajunge o pricină de blestem în mijlocul poporului ei. ²⁸Dar dacă femeia nu s-a făcut necurată și este curată, va fi dezvinovățită și va zămisli copii.

²⁹„Aceasta este legea geloziei: când o soție se abate de sub soțul ei și se face necurată, ³⁰sau când un duh de gelozie pune stăpânire pe un bărbat și el devine gelos pe soția sa: să o așeze înaintea Tatălui nostru, iar preotul să-i aplice toată legea aceasta. ³¹Bărbatul va fi fără vină, dar femeia va răspunde pentru păcatul ei.”