Isaia 63

63 ¹Cine este acesta care vine din Edom, cu veșminte pătate de stacojiu, din Boțra, acesta măreț în îmbrăcămintea lui, pășind în puterea lui cea mare? „Eu sunt — Isus — care vestesc neprihănirea, puternic să mântuiesc.” ^a a v1 Apostolul Ioan L-a văzut pe Isus, îmbrăcat într-o haină înmuiată în sânge, călcând în teascul mâniei Tatălui Său — Apocalipsa 19:11-15.

²De ce îți este îmbrăcămintea roșie și veșmintele tale ca ale unuia care calcă în teasc?

³„Am călcat singur în teasc și dintre popoare nimeni nu era cu mine; i-am zdrobit în mânia mea și i-am călcat în picioare în urgia mea; sângele lor a stropit veșmintele mele și mi-am pătat toată îmbrăcămintea. ⁴Căci ziua răzbunării era în inima mea și venise anul celor răscumpărați de mine. ⁵M-am uitat, dar nu era nimeni să mă ajute; m-am îngrozit că nimeni nu mă sprijinea; atunci brațul meu mi-a adus mântuirea și urgia mea m-a sprijinit. ⁶Am călcat în picioare popoarele în mânia mea; le-am îmbătat în urgia mea și le-am vărsat sângele pe pământ.”

Voi istorisi dragostea Tatălui nostru

⁷Voi istorisi dragostea de legământ a Tatălui nostru, laudele lui, după tot ce a făcut pentru noi, și bunătatea cea mare pe care a arătat-o casei lui Israel, după îndurarea lui, după dragostea lui de legământ cea bogată.

⁸Căci a zis: „Cu adevărat, ei sunt poporul meu, copii care nu vor fi mincinoși.” Și a devenit Mântuitorul lor.

⁹În tot necazul lor, el a fost în necaz și solul prezenței lui i-a mântuit; în dragostea lui și în îndurarea lui i-a răscumpărat; i-a ridicat și i-a purtat în toate zilele din vechime. ¹⁰Dar ei s-au răzvrătit și au întristat Duhul lui cel Sfânt; de aceea el s-a întors și a devenit vrăjmașul lor și el însuși a luptat împotriva lor. ¹¹Atunci și-a adus aminte de zilele din vechime, de Moise și de poporul lui. Unde este cel care i-a scos din mare, împreună cu păstorii turmei lui? Unde este cel care a pus Duhul lui cel Sfânt în mijlocul lor, ¹²care a întins brațul lui cel slăvit la dreapta lui Moise, care a despărțit apele înaintea lor, ca să-și facă un nume veșnic, ¹³care i-a călăuzit prin adâncuri? Ca un cal în pustie, ei nu s-au poticnit. ¹⁴Ca vitele care coboară în vale, Duhul Tatălui nostru le-a dat odihnă. Așa ai călăuzit poporul tău, ca să-ți faci un nume slăvit.

Privește din ceruri

¹⁵Privește din ceruri și vezi, din locuința ta cea sfântă și slăvită. Unde sunt râvna ta și faptele tale cele puternice? Fiorul inimii tale și îndurarea ta sunt ținute departe de mine. ¹⁶Căci tu ești Tatăl nostru, chiar dacă Avraam nu ne cunoaște și Israel nu ne recunoaște; tu ești Tatăl nostru; Răscumpărătorul nostru din veșnicie este numele tău. ¹⁷De ce, Tatăl nostru, ne lași să rătăcim de la căile tale și ne împietrești inima, așa încât nu ne temem de tine? Întoarce-te de dragul slujitorilor tăi, semințiile moștenirii tale. ¹⁸Pentru puțină vreme poporul tău cel sfânt a avut stăpânirea; vrăjmașii noștri au călcat în picioare locașul tău cel sfânt. ¹⁹Am ajuns ca aceia peste care nu ai domnit niciodată, ca aceia care nu sunt chemați pe numele tău.