Exodul 20

20 ¹Apoi Tatăl nostru a rostit toate aceste cuvinte:

²„Eu sunt Tatăl tău, care te-am scos din țara Egiptului, din casa robiei.

³„Să nu ai alți dumnezei afară de Mine.

⁴„Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, jos pe pământ sau în apele de sub pământ. ⁵Să nu te închini înaintea lor și să nu le slujești; căci Eu, Tatăl tău, sunt un Tată gelos, care pedepsesc păcatul părinților în copii, până la al treilea și al patrulea neam al celor ce Mă urăsc, ⁶dar Îmi arăt dragostea statornică față de mii din cei ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele.

⁷„Să nu iei în deșert Numele Tatălui tău, căci Tatăl nostru nu va lăsa nepedepsit pe cel ce ia Numele Lui în deșert.

⁸„Adu-ți aminte de ziua Sabatului, ca s-o sfințești. ⁹Șase zile să lucrezi și să-ți faci toată lucrarea, ¹⁰dar ziua a șaptea este Sabatul Tatălui tău. Să nu faci nicio lucrare în ea—nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vitele tale, nici străinul care este în cetățile tale. ¹¹Căci în șase zile a făcut Tatăl nostru cerurile, pământul, marea și tot ce este în ele, iar în ziua a șaptea S-a odihnit; de aceea a binecuvântat Tatăl nostru ziua Sabatului și a sfințit-o.

¹²„Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, ca să ți se lungească zilele în țara pe care ți-o dă Tatăl tău.

¹³„Să nu ucizi.

¹⁴„Să nu comiți adulter.

¹⁵„Să nu furi.

¹⁶„Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău.

¹⁷„Să nu poftești casa aproapelui tău. Să nu poftești nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău.”

¹⁸Tot poporul a văzut tunetele, fulgerele, sunetul trâmbiței și muntele fumegând. Când au văzut, au tremurat și au stat departe.

¹⁹I-au zis lui Moise: „Vorbește tu cu noi și vom asculta. Dar să nu vorbească Tatăl nostru cu noi, ca să nu murim.”

²⁰Moise a zis poporului: „Nu vă temeți, căci Tatăl nostru a venit ca să vă pună la încercare și ca frica de El să rămână cu voi, pentru ca să nu păcătuiți.” ²¹Poporul a stat departe, în timp ce Moise s-a apropiat de negura deasă în care era Tatăl nostru.

Moise se apropie

²²Apoi Tatăl nostru i-a zis lui Moise: „Așa să le spui israeliților: Ați văzut voi înșivă că v-am vorbit din cer. ²³Să nu faceți dumnezei de argint alături de Mine și să nu vă faceți dumnezei de aur. ²⁴Să-Mi faci un altar de pământ și pe el să-ți aduci arderile-de-tot și jertfele de mulțumire, oile și boii tăi. În orice loc în care voi face să fie amintit Numele Meu, voi veni la tine și te voi binecuvânta. ²⁵Dacă-Mi vei face un altar de piatră, să nu-l zidești din pietre cioplite, căci, ridicând unealta asupra ei, o pângărești. ²⁶Să nu te sui pe trepte la altarul Meu, ca să nu ți se descopere goliciunea pe el.”