1 Samuel 24

24 ¹După ce Saul s-a întors din urmărirea filistenilor, i s-a spus: „David este în pustiul En-Ghedi.” ²Saul a luat trei mii de bărbați aleși din tot Israelul și a plecat să-l caute pe David și pe oamenii lui în fața Stâncilor Caprelor Sălbatice. ³A ajuns la staulele de oi de lângă drum, unde era o peșteră. Saul a intrat să-și facă nevoile, iar David și oamenii lui stăteau în fundul peșterii. ⁴Oamenii lui David i-au zis: „Aceasta este ziua despre care ți-a vorbit Tatăl nostru când ți-a spus: «Îți dau pe vrăjmașul tău în mâna ta, ca să-i faci cum vei crede de cuviință.»” David s-a ridicat și a tăiat pe furiș un colț din mantia lui Saul. ⁵După aceea, pe David l-a mustrat inima, pentru că tăiase colțul mantiei lui Saul. ⁶Le-a zis oamenilor săi: „Să mă ferească Tatăl nostru să fac acest lucru stăpânului meu, unsul său — să-mi ridic mâna împotriva lui, căci este unsul Tatălui nostru.” ⁷Cu aceste cuvinte, David i-a oprit pe oamenii săi să se năpustească asupra lui Saul. Apoi Saul a ieșit din peșteră și și-a văzut de drum. ⁸David s-a ridicat, a ieșit din peșteră și a strigat după Saul: „Domnul meu, împărate!” Saul s-a uitat înapoi, iar David s-a plecat cu fața la pământ.

⁹David i-a zis lui Saul: „De ce asculți de oamenii care spun: «Iată, David caută să-ți facă rău»? ¹⁰Astăzi ochii tăi au văzut cum te-a dat Tatăl nostru în mâna mea, în peșteră. Unii m-au îndemnat să te ucid, dar eu te-am cruțat și am zis: «Nu-mi voi ridica mâna împotriva stăpânului meu — unsul Tatălui nostru.» ¹¹Privește, tată al meu — colțul mantiei tale este în mâna mea! L-am tăiat, dar nu te-am ucis. Să știi și să vezi că în mâna mea nu este niciun rău, nicio răzvrătire. N-am păcătuit împotriva ta, și totuși tu îmi vânezi viața ca să mi-o iei. ¹²Tatăl nostru să judece între mine și tine și Tatăl nostru să mă răzbune pe tine, dar mâna mea nu se va atinge de tine. ¹³După cum spune zicala veche: «De la cei răi vine răutatea.» Mâna mea nu se va ridica împotriva ta. ¹⁴Împotriva cui a ieșit împăratul lui Israel? Pe cine urmărești? Un câine mort? Un singur purice? ¹⁵Tatăl nostru să judece între mine și tine, să vadă și să-mi apere pricina și să mă scape din mâna ta.”

¹⁶Când a terminat David de spus aceste cuvinte lui Saul, Saul a zis: „Este glasul tău, fiul meu David?” Și a plâns în gura mare. ¹⁷I-a zis lui David: „Tu ești mai drept decât mine, căci tu mi-ai făcut bine, iar eu ți-am făcut rău. ¹⁸Astăzi ai arătat binele pe care mi l-ai făcut: Tatăl nostru m-a dat în mâna ta, și totuși nu m-ai ucis. ¹⁹Dacă cineva își găsește vrăjmașul, îl lasă oare să plece nevătămat? Tatăl nostru să-ți răsplătească din plin pentru ceea ce mi-ai făcut astăzi. ²⁰Acum știu că negreșit vei fi împărat și că împărăția lui Israel va sta neclintită în mâna ta. ²¹De aceea, jură-mi pe Tatăl nostru că nu-mi vei nimici urmașii după mine și nu-mi vei șterge numele din casa tatălui meu.”

²²David i-a jurat lui Saul. Saul s-a dus acasă, iar David și oamenii lui s-au suit în întăritură.