Nimeni nu face binele
Pentru dirijor. După «Mahalat». Un psalm de învățătură al lui David.
Aproape identic cu Psalmul 14. Tatăl nostru cercetează întreaga omenire căutând un singur om care să priceapă, și nu găsește niciunul. Cei care Îi mănâncă poporul sunt cuprinși de spaimă acolo unde nu era nimic de temut. Se încheie cu dorul după mântuirea care vine din Sion.
53 1Nebunul zice în inima lui: „Nu este Dumnezeu.” S-au stricat și săvârșesc nelegiuiri scârboase; nu este nimeni care să facă binele.
2Tatăl nostru a privit din ceruri la toți oamenii, ca să vadă dacă este vreunul care să înțeleagă, vreunul care să-l caute. 3S-au abătut cu toții; împreună s-au stricat; nu este nimeni care să facă binele, nici măcar unul.
4Oare n-au nicio pricepere făcătorii de rele — cei ce-l mănâncă pe poporul meu cum mănâncă pâinea și nu-l cheamă pe Tatăl nostru? 5Acolo i-a cuprins o groază cumplită, unde nu era nimic de temut; căci Tatăl nostru a risipit oasele celui ce și-a așezat tabăra împotriva ta; i-ai făcut de rușine, căci Tatăl nostru i-a lepădat.
6O, de ar veni din Sion izbăvirea lui Israel! Când Tatăl nostru va aduce înapoi pe prinșii de război ai poporului său, să se bucure Iacov, să se veselească Israel.
