Culegerea lui Ezechia
Transcrise de oamenii lui Ezechia și neobișnuit de pline de comparații: mere de aur, zăpadă în vreme de seceriș, un dinte stricat, oțet pe silitră, o cetate fără ziduri. Sfaturile sunt concrete, de la a nu te îmbulzi înaintea împăratului până la a nu-ți face prea des drum la vecin.
25 1Și acestea sunt tot proverbe ale lui Solomon, pe care le-au adunat oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. 2Slava Tatălui nostru este să ascundă un lucru, dar slava împăraților este să cerceteze un lucru. 3Cum cerurile sunt înalte și pământul adânc, așa este inima împăraților, de nepătruns. 4Scoate zgura din argint și va ieși un vas pentru argintar. 5Îndepărtează-l pe cel rău dinaintea împăratului și tronul lui se va întări prin neprihănire. 6Nu te înălța în fața împăratului și nu sta în locul celor mari; 7căci este mai bine să ți se spună: „Urcă aici!”, decât să fii pus mai jos înaintea unui nobil pe care îl poți vedea. 8Nu te grăbi să te cerți, căci ce vei face la urmă, când aproapele tău te va face de rușine? 9Apără-ți pricina cu aproapele tău însuși, dar nu da pe față taina altuia, 10ca nu cumva cel ce o aude să te facă de rușine și proasta ta faimă să nu se mai ducă niciodată. 11Un cuvânt spus la momentul potrivit este ca merele de aur în monturi de argint. 12Ca un inel de aur sau ca o podoabă de aur curat este mustrarea înțeleaptă pentru o ureche care ascultă. 13Ca răcoarea zăpezii în vremea secerișului este un sol credincios pentru cei care îl trimit; el înviorează sufletul stăpânilor săi. 14Ca norii și vântul fără ploaie este cel ce se laudă cu un dar pe care nu l-a dat niciodată. 15Prin răbdare se înduplecă un stăpânitor, și o limbă blândă zdrobește osul. 16Dacă găsești miere, mănâncă doar cât îți ajunge, ca să nu te saturi prea mult și s-o verși. 17Nu intra în casa aproapelui tău prea des, ca nu cumva să se sature de tine și să te urască. 18Ca un ciomag, o sabie și o săgeată ascuțită este cel ce mărturisește strâmb împotriva aproapelui său. 19Ca un dinte stricat sau un picior scrântit este încrederea în cel necredincios în vreme de necaz. 20Ca unul care își scoate haina într-o zi rece, ca oțetul turnat pe sodă, așa este cel ce cântă cântări unei inimi întristate. 21Dacă vrăjmașul tău este flămând, dă-i pâine să mănânce, și dacă este însetat, dă-i apă să bea; 22căci vei îngrămădi cărbuni aprinși pe capul lui, și Tatăl nostru te va răsplăti. 23Vântul de la miazănoapte aduce ploaie, și o limbă ascunsă, priviri mânioase. 24Mai bine să locuiești într-un colț de acoperiș decât într-o casă împărțită cu o femeie certăreață. 25Ca apa rece pentru un suflet obosit este o veste bună dintr-o țară îndepărtată. 26Ca un izvor tulburat sau o fântână stricată este cel neprihănit care cedează înaintea celui rău. 27Nu este bine să mănânci prea multă miere, nici să-ți cauți propria slavă. 28Ca o cetate spartă și lăsată fără ziduri este omul care nu are stăpânire peste duhul său.