Amația domnește peste Iuda
Amația îi execută pe ucigașii tatălui său, dar le cruță copiii, cum spune legea Tatălui nostru. Încrezut după biruința asupra Edomului, caută ceartă cu Israelul și primește drept răspuns o pildă despre un mărăcine, apoi pierde; zidul Ierusalimului este spart. Mai târziu, și pe el îl ucid propriii lui oameni.
14 1În al doilea an al lui Ioas, fiul lui Ioahaz, împăratul lui Israel, Amația, fiul lui Ioas, a ajuns împărat al lui Iuda. 2A ajuns împărat la douăzeci și cinci de ani și a domnit douăzeci și nouă de ani la Ierusalim. Mama lui se numea Ioadan, din Ierusalim. 3A făcut ce este drept în ochii Tatălui nostru, dar nu ca tatăl său David; a făcut tot ce făcuse tatăl său Ioas. 4Numai înălțimile au rămas; poporul încă mai aducea jertfe și ardea tămâie acolo. 5După ce împărăția s-a întărit în mâna lui, i-a ucis pe slujitorii care îl omorâseră pe împărat, tatăl său.
6Dar pe copiii ucigașilor nu i-a omorât, după cum este scris în Cartea Legii lui Moise, unde Tatăl nostru a poruncit: „Părinții să nu moară pentru copii, nici copiii pentru părinți; fiecare va muri pentru păcatul lui.”
7A ucis zece mii de edomiți în Valea Sării, a cucerit Sela în luptă și a numit-o Iocteel, nume pe care îl poartă până în ziua de azi.
8Atunci Amația a trimis soli la Ioas, fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu, împăratul lui Israel, zicând: „Vino să ne înfruntăm față în față!”
9Dar Ioas, împăratul lui Israel, i-a trimis acest răspuns lui Amația, împăratul lui Iuda: „Spinul din Liban a trimis să-i spună cedrului din Liban: «Dă-o pe fiica ta de soție fiului meu!» Dar o fiară sălbatică din Liban a trecut pe acolo și a călcat în picioare spinul. 10Ai bătut Edomul și inima ta s-a îngâmfat. Bucură-te de slava ta, dar rămâi acasă. De ce să stârnești nenorocirea, ca să cazi tu și Iuda împreună cu tine?”
11Dar Amația n-a vrut să asculte. Așa că Ioas, împăratul lui Israel, a pornit la luptă; și el și Amația, împăratul lui Iuda, s-au înfruntat la Bet-Șemeș, în Iuda. 12Iuda a fost bătut de Israel și fiecare a fugit la casa lui. 13Ioas, împăratul lui Israel, l-a prins pe Amația, împăratul lui Iuda, fiul lui Ioas, fiul lui Ahazia, la Bet-Șemeș. Apoi a venit la Ierusalim și a dărâmat zidul Ierusalimului pe o lungime de aproape 180 de metri, de la Poarta lui Efraim până la Poarta Unghiului. 14A luat tot aurul, argintul și toate vasele care se aflau în Casa Tatălui nostru și în vistieriile casei împăratului, precum și ostatici, și s-a întors la Samaria.
15Celelalte fapte ale lui Ioas, ce a făcut, vitejia lui și cum s-a luptat cu Amația, împăratul lui Iuda, oare nu sunt scrise în Cartea Cronicilor împăraților lui Israel? 16Ioas a adormit alături de părinții săi și a fost îngropat la Samaria, împreună cu împărații lui Israel. Și în locul lui a domnit fiul său Ieroboam.
17Amația, fiul lui Ioas, împăratul lui Iuda, a mai trăit cincisprezece ani după moartea lui Ioas, fiul lui Ioahaz, împăratul lui Israel. 18Celelalte fapte ale lui Amația oare nu sunt scrise în Cartea Cronicilor împăraților lui Iuda? 19Împotriva lui s-a urzit un complot la Ierusalim, iar el a fugit la Lachis. Dar au trimis oameni după el la Lachis și l-au omorât acolo. 20L-au adus pe cai și a fost îngropat la Ierusalim, alături de părinții săi, în Cetatea lui David.
21Atunci tot poporul lui Iuda l-a luat pe Azaria, care era în vârstă de șaisprezece ani, și l-a făcut împărat în locul tatălui său, Amația. 22El a rezidit Elatul și l-a adus înapoi la Iuda, după ce împăratul a adormit alături de părinții săi.
Îndurarea Tatălui față de Israel
23În al cincisprezecelea an al lui Amația, fiul lui Ioas, împăratul lui Iuda, a început să domnească la Samaria Ieroboam, fiul lui Ioas, împăratul lui Israel; și a domnit patruzeci și unu de ani. 24A făcut ce este rău în ochii Tatălui nostru și nu s-a abătut de la niciunul dintre păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care îl făcuse pe Israel să păcătuiască. 25El a adus înapoi hotarul lui Israel, de la Lebo-Hamat până la Marea Arabei, după cum vorbise Tatăl nostru, Dumnezeul lui Israel, prin robul său Iona, fiul lui Amitai, prorocul din Gat-Hefer. 26Căci Tatăl nostru a văzut că suferința lui Israel era foarte amară; nu mai rămăsese nimeni, nici rob, nici slobod, nimeni care să-l ajute pe Israel. 27Dar Tatăl nostru nu spusese că va șterge numele lui Israel de sub ceruri; de aceea i-a izbăvit prin mâna lui Ieroboam, fiul lui Ioas. 28Celelalte fapte ale lui Ieroboam, tot ce a făcut, vitejia lui, cum s-a luptat și cum a adus iarăși sub stăpânirea lui Iuda, în Israel, Damascul și Hamatul, oare nu sunt scrise în Cartea Cronicilor împăraților lui Israel? 29Ieroboam a adormit alături de părinții săi, împărații lui Israel. Și în locul lui a domnit fiul său Zaharia.