Deuteronomul 29

29 ¹Acestea sunt cuvintele legământului pe care Tatăl nostru i-a poruncit lui Moise să-l încheie cu israeliții în Moab, în afară de legământul pe care îl făcuse cu ei la Horeb. ²Moise a chemat tot Israelul și le-a zis: Ați văzut tot ce a făcut Tatăl nostru înaintea ochilor voștri în țara Egiptului—faraonului, tuturor slujitorilor săi, întregii sale țări. ³Marile încercări pe care le-ați văzut cu ochii voștri, acele semne și minuni puternice. ⁴Dar până în ziua de azi Tatăl nostru nu v-a dat o inimă să înțelegeți, ochi să vedeți, urechi să auziți.

⁵„Patruzeci de ani v-am călăuzit prin pustie; hainele nu vi s-au învechit, nici sandalele din picioarele voastre. ⁶N-ați mâncat pâine, n-ați băut vin, nici băutură tare, ca să știți că Eu sunt Tatăl vostru.”

⁷Când ați ajuns în locul acesta, Sihon, împăratul Hesbonului, și Og, împăratul Basanului, au ieșit împotriva noastră, iar noi i-am bătut. ⁸Le-am luat țara și am dat-o ca moștenire rubeniților, gadiților și jumătății din seminția lui Manase. ⁹Păziți cuvintele legământului acestuia și împliniți-le, ca să prosperați în tot ce faceți. ¹⁰Astăzi stați cu toții înaintea Tatălui vostru: căpeteniile semințiilor voastre, bătrânii și dregătorii voștri, fiecare bărbat din Israel, ¹¹copiii voștri, soțiile voastre și străinul din tabăra voastră, de la cel care vă taie lemnele până la cel care vă scoate apa, ¹²ca să intrați în legământul Tatălui vostru și în jurământul lui, pe care Tatăl vostru îl încheie cu voi astăzi, ¹³ca să vă facă astăzi poporul lui și ca să vă fie Tată, cum v-a promis și cum le-a jurat strămoșilor voștri, lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov. ¹⁴Nu numai cu voi închei acest legământ, întărit cu un jurământ, ¹⁵ci cu oricine stă aici cu noi astăzi înaintea Tatălui nostru și cu oricine nu este aici cu noi astăzi. ¹⁶Știți cum am trăit în Egipt și cum am trecut prin mijlocul neamurilor prin care ați călătorit. ¹⁷Ați văzut urâciunile lor și idolii de lemn, de piatră, de argint și de aur din mijlocul lor. ¹⁸Să nu fie între voi niciun bărbat, nicio femeie, niciun clan sau seminție care să-și abată astăzi inima de la Tatăl nostru ca să slujească dumnezeilor acelor neamuri, și să nu fie între voi nicio rădăcină care să aducă rod otrăvitor și amar, ¹⁹care aude cuvintele jurământului acestuia și totuși se felicită în sinea lui, zicând: Voi fi în siguranță chiar dacă umblu după inima mea încăpățânată—măturând pământul udat împreună cu cel uscat. ^a a v19 „Mătură pământul udat împreună cu cel uscat” — un idiom ebraic pentru nimicirea totală și necruțătoare: totul distrus, și cel roditor, și cel pârjolit deopotrivă. ²⁰Tatăl nostru va refuza să-l ierte; dimpotrivă, mânia și gelozia lui vor arde împotriva acelui om, orice blestem scris în cartea aceasta se va așeza asupra lui, iar Tatăl nostru îi va șterge numele de sub cer. ²¹Tatăl nostru îl va alege pentru nenorocire dintre toate semințiile lui Israel, potrivit cu orice blestem al legământului scris în această Carte a Legii.

²²Generația următoare, copiii voștri de după voi, și străinul venit dintr-o țară îndepărtată vor vedea urgiile acelei țări și bolile cu care Tatăl nostru a lovit-o. ²³Pucioasă și sare, toată țara arsă, nesemănată, din care nu răsare nimic, în care nu crește nicio plantă, ca la prăpădul Sodomei, Gomorei, Admei și Țeboimului, pe care Tatăl nostru le-a prăpădit în mânia și urgia lui, ²⁴toate neamurile vor întreba: De ce a făcut Tatăl nostru așa acestei țări? Ce înseamnă această mânie mare și aprinsă?

²⁵Vor răspunde: Pentru că au părăsit legământul Tatălui nostru, Dumnezeul părinților lor, pe care l-a făcut cu ei când i-a scos din țara Egiptului, ²⁶și au slujit altor dumnezei, închinându-se înaintea lor—dumnezei pe care nu i-au cunoscut niciodată și pe care nu li-i dăduse. ²⁷De aceea s-a aprins mânia Tatălui nostru împotriva acelei țări și a adus asupra ei orice blestem scris în cartea aceasta. ²⁸Și Tatăl nostru i-a smuls din țara lor în mânie, în furie și în mare indignare și i-a aruncat într-o altă țară, cum este astăzi.

²⁹Lucrurile ascunse sunt ale Tatălui nostru, dar lucrurile descoperite sunt ale noastre și ale copiilor noștri pe vecie, ca să împlinim toate cuvintele legii acesteia.