Proverbele 10

10 ¹Proverbele lui Solomon: Un fiu înțelept aduce bucurie tatălui său, dar un fiu nebun aduce întristare mamei sale. ²Comorile câștigate prin răutate nu folosesc la nimic, dar neprihănirea izbăvește de la moarte. ³Tatăl nostru nu-l lasă pe cel neprihănit să flămânzească, dar zădărnicește pofta celor răi. ⁴Mâinile leneșe te fac sărac, dar mâinile harnice aduc bogăție. ⁵Cine strânge vara este un fiu chibzuit, dar cine doarme în timpul secerișului este un fiu care aduce rușine. ⁶Binecuvântările se odihnesc pe capul celui neprihănit, dar gura celor răi ascunde silnicie. ⁷Amintirea celui neprihănit este o binecuvântare, dar numele celor răi va putrezi. ⁸O inimă înțeleaptă primește poruncile, dar un nebun flecar se duce la pieire. ⁹Cine umblă în neprihănire umblă în siguranță, dar cine își strâmbă căile va fi dat în vileag. ¹⁰Cine face cu ochiul pricinuiește necaz, iar un nebun flecar se duce la pieire. ¹¹Gura celui neprihănit este un izvor de viață, dar gura celor răi ascunde silnicie. ¹²Ura stârnește certuri, dar dragostea acoperă toate greșelile. ¹³Pe buzele celui priceput se găsește înțelepciune, dar nuiaua este pentru spinarea celui fără minte. ¹⁴Cei înțelepți strâng cunoștință, dar gura nebunului cheamă pieirea. ¹⁵Averea celui bogat este cetatea lui întărită; ruina celor săraci este sărăcia lor. ¹⁶Câștigul celui neprihănit duce la viață; venitul celor răi duce la păcat. ¹⁷Cine primește disciplina este pe calea vieții, dar cine nu ia în seamă mustrarea îi duce pe alții în rătăcire. ¹⁸Cine ascunde ura este un mincinos, iar cine răspândește clevetiri este un nebun. ¹⁹Unde sunt multe cuvinte, păcatul nu lipsește niciodată; dar cine își ține limba este înțelept. ²⁰Limba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi prețuiește puțin. ²¹Buzele celui neprihănit hrănesc pe mulți, dar nebunii mor din lipsă de minte. ²²Binecuvântarea Tatălui nostru aduce bogăție și nu adaugă nicio întristare odată cu ea. ²³Pentru un nebun, săvârșirea răutății este o joacă, dar înțelepciunea este desfătarea omului priceput. ²⁴De ce se teme cel rău, aceea va veni peste el, dar dorința celor neprihăniți va fi împlinită. ²⁵Când a trecut furtuna, cei răi nu mai sunt, dar cel neprihănit rămâne întemeiat pe vecie. ²⁶Cum este oțetul pentru dinți și fumul pentru ochi, așa este leneșul pentru cei ce-l trimit. ²⁷Frica de Tatăl nostru lungește viața, dar anii celor răi vor fi scurtați. ²⁸Nădejdea celor neprihăniți aduce bucurie, dar așteptarea celor răi va pieri. ²⁹Calea Tatălui nostru este un adăpost pentru cel fără vină, dar o pieire pentru cei ce fac răul. ³⁰Cel neprihănit nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui în țară. ³¹Gura celui neprihănit rodește înțelepciune, dar limba stricată va fi tăiată. ³²Buzele celui neprihănit știu ce este plăcut, dar gura celor răi, doar ce este stricat.