Avraame, iată-mă
Tatăl nostru îi cere lui Avraam fiul de care atârnă făgăduința. Avraam nu-i spune nimic Sarei, merge trei zile și răspunde la întrebarea lui Isaac despre miel încrezându-se în purtarea de grijă. Cuțitul este oprit în aer, iar în desiș se găsește un berbec.
22 1După câtva timp, Tatăl nostru l-a pus la încercare pe Avraam. I-a zis: „Avraame!” „Iată-mă”, a răspuns Avraam.
2Atunci Tatăl nostru a zis: „Ia-l pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pe care îl iubești – pe Isaac. Du-te în ținutul Moria și adu-l acolo ca ardere-de-tot pe unul dintre munții pe care ți-l voi spune.” a a v2 Întreita gingășie – „fiul tău, singurul tău fiu, pe care îl iubești” – trimite la Ioan 3:16 și Romani 8:32. Avraam a fost cruțat de a-l da pe Isaac; Tatăl nostru nu l-a cruțat pe propriul său Fiu.
3A doua zi dimineață, Avraam s-a sculat devreme, a pus șaua pe măgar, a luat cu el doi dintre slujitorii săi și pe fiul său Isaac, a despicat lemnele pentru arderea-de-tot și a pornit spre locul despre care îi vorbise Tatăl nostru. 4A treia zi, Avraam a ridicat ochii și a văzut locul în depărtare. 5Le-a zis slujitorilor săi: „Rămâneți aici cu măgarul. Eu și băiatul vom merge până acolo, ne vom închina și ne vom întoarce la voi.” 6Avraam a luat lemnele pentru arderea-de-tot și le-a pus în spinarea fiului său Isaac, iar el ducea focul și cuțitul. Și au mers amândoi împreună. 7Isaac i-a zis tatălui său, Avraam: „Tată?” „Iată-mă, fiule”, a răspuns Avraam. „Focul și lemnele sunt aici”, a zis Isaac, „dar unde este mielul pentru arderea-de-tot?”
8Avraam a răspuns: „Fiule, Însuși Tatăl nostru va purta de grijă pentru mielul de ardere-de-tot.” Și au mers amândoi împreună. 9Când au ajuns la locul despre care îi vorbise Tatăl nostru, Avraam a zidit acolo altarul, a așezat lemnele, l-a legat pe fiul său Isaac și l-a pus pe altar, deasupra lemnelor. 10Apoi Avraam a întins mâna și a luat cuțitul ca să-și înjunghie fiul.
11Dar solul Tatălui nostru l-a strigat din cer: „Avraame! Avraame!” „Iată-mă”, a răspuns el.
12„Nu pune mâna pe băiat”, a zis el. „Nu-i face nimic. Acum știu că te temi de mine, fiindcă nu l-ai cruțat de la mine pe fiul tău, pe singurul tău fiu.”
13Avraam a ridicat ochii și a văzut în spatele lui un berbec încurcat cu coarnele într-un tufiș. S-a dus, a luat berbecul și l-a adus ca ardere-de-tot în locul fiului său. 14Avraam a pus locului aceluia numele „Tatăl va purta de grijă”, adică „Tatăl nostru va purta de grijă”. De aceea se zice până în ziua de azi: „Pe muntele lui se va purta de grijă.” b b v14 YHWH-Yire înseamnă „YHWH va purta de grijă”. Avraam a dat acest nume muntelui după ce Tatăl nostru a purtat de grijă pentru berbecul care a luat locul lui Isaac – o prefigurare a purtării de grijă veșnice prin Isus pe cruce.
15Solul Tatălui nostru l-a strigat pe Avraam din cer a doua oară
16și a zis: „Jur pe mine însumi, zice Tatăl nostru: pentru că ai făcut lucrul acesta și nu l-ai cruțat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, 17te voi binecuvânta cu adevărat și-ți voi înmulți negreșit urmașii ca stelele cerului și ca nisipul de pe țărmul mării. Urmașii tăi vor stăpâni poarta vrăjmașilor lor, 18și prin urmașii tăi vor fi binecuvântate toate neamurile pământului, pentru că ai ascultat de glasul meu.”
19Avraam s-a întors la slujitorii săi și au pornit împreună spre Beer-Șeba. Și Avraam a locuit la Beer-Șeba.
20După câtva timp, i s-a spus lui Avraam: „Iată, și Milca i-a născut fii fratelui tău Nahor: 21Uț, întâiul născut, Buz, fratele său, Chemuel, tatăl lui Aram, 22Chesed, Hazo, Pildaș, Iidlaf și Betuel.” 23Betuel a fost tatăl Rebecăi. Aceștia sunt cei opt fii pe care i-a născut Milca lui Nahor, fratele lui Avraam. 24Țiitoarea lui Nahor, al cărei nume era Reuma, a născut și ea copii: Tebah, Gaham, Tahaș și Maaca.
