Apocalipsa 21

21 ¹Apoi am văzut un cer nou și un pământ nou, căci cerul dintâi și pământul dintâi trecuseră, iar marea nu mai era. ²Și am văzut cetatea sfântă, noul Ierusalim, coborând din cer, de la Tatăl nostru, gata, ca o mireasă gătită pentru soțul ei.

³Și am auzit un glas puternic venind de la tron, care zicea: „Iată, locuința Tatălui nostru este cu oamenii. El va locui cu ei; ei vor fi poporul lui, și el însuși, Tatăl lor, va fi cu ei.

⁴Tatăl nostru va șterge orice lacrimă din ochii lor, și moartea nu va mai fi, nici jale, nici plâns, nici durere nu vor mai fi, căci lucrurile dintâi au trecut.”

⁵Cel ce ședea pe tron a zis: „Iată, Eu fac toate lucrurile noi.” Apoi a adăugat: „Scrie aceasta: aceste cuvinte sunt vrednice de crezare și adevărate.” ⁶Și mi-a zis: „S-a isprăvit. Eu sunt Alfa și Omega, începutul și sfârșitul. Celui însetat îi voi da fără plată din izvorul apei vieții. ⁷Cel ce va birui va moșteni acestea, și eu voi fi Tatăl lui, iar el va fi fiul meu. ⁸Dar partea celor fricoși, necredincioși, scârboși, a ucigașilor, a desfrânaților, a vrăjitorilor, a închinătorilor la idoli și a tuturor mincinoșilor este în lacul care arde cu foc și pucioasă, adică moartea a doua.”

⁹Apoi a venit unul dintre cei șapte îngeri care țineau cele șapte potire pline cu cele șapte urgii de pe urmă și mi-a zis: „Vino să-ți arăt Mireasa, soția lui Isus, Mielul.” ¹⁰Și m-a dus în Duhul pe un munte mare și înalt și mi-a arătat cetatea sfântă, Ierusalimul, coborând din cer, de la Tatăl nostru, ¹¹arătând slava Tatălui nostru, strălucitoare ca cea mai rară dintre pietrele prețioase, ca jaspul, limpede ca cristalul. ¹²Avea un zid mare și înalt, cu douăsprezece porți și doisprezece îngeri așezați la ele, și pe ele erau scrise numele celor douăsprezece seminții ale fiilor lui Israel, ¹³la răsărit trei porți, la miazănoapte trei porți, la miazăzi trei porți, la apus trei porți. ¹⁴Zidul cetății avea douăsprezece temelii, și pe ele erau cele douăsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai lui Isus, Mielul.

¹⁵Cel ce vorbea cu mine avea o trestie de aur ca să măsoare cetatea, porțile ei și zidurile ei. ¹⁶Cetatea era așezată în patru colțuri, lungimea ei fiind deopotrivă cu lățimea. A măsurat-o cu trestia: aproape 1 400 de mile—lungimea, lățimea și înălțimea ei erau deopotrivă. ¹⁷A măsurat zidul ei—aproape 216 picioare, după măsura unui om, care este și a îngerului. ¹⁸Zidul era zidit din jasp, iar cetatea era de aur curat, limpede ca sticla. ¹⁹Temeliile zidului cetății erau împodobite cu tot felul de pietre prețioase: cea dintâi era de jasp, a doua de safir, a treia de agat, a patra de smarald, ²⁰a cincea de onix, a șasea de carneol, a șaptea de crisolit, a opta de beril, a noua de topaz, a zecea de crisopraz, a unsprezecea de iacint, iar a douăsprezecea de ametist. ²¹Cele douăsprezece porți erau douăsprezece mărgăritare; fiecare poartă era dintr-un singur mărgăritar. Ulița cetății era de aur curat, limpede ca sticla.

²²N-am văzut niciun templu în cetate, căci templul ei este Tatăl Suveran, Atotputernicul, și Isus, Mielul. ²³Cetatea n-are nevoie nici de soare, nici de lună ca s-o lumineze—căci slava Tatălui nostru o luminează, și făclia ei este Isus, Mielul. ²⁴Neamurile vor umbla în lumina ei, și împărații pământului vor aduce în ea slava lor. ²⁵Și porțile ei nu se vor închide niciodată ziua—și acolo nu va fi noapte. ²⁶În ea vor aduce slava și cinstea neamurilor. ²⁷Nimic necurat nu va intra vreodată în ea, nici cineva care face ce este scârbos sau mincinos—ci numai cei scriși în cartea vieții lui Isus, Mielul.