Iosua 2

2 ¹Iosua, fiul lui Nun, a trimis în taină doi bărbați din Sitim ca iscoade: „Mergeți și cercetați țara, mai ales Ierihonul.” Ei au plecat, au intrat în casa unei prostituate pe nume Rahav și au rămas acolo.

²Regelui Ierihonului i s-a spus: „Niște bărbați dintre israeliți au venit aici astă-noapte ca să cerceteze țara.”

³Regele Ierihonului a trimis să-i spună lui Rahav: „Scoate-i afară pe bărbații care au venit la tine și au intrat în casa ta, căci au venit să cerceteze toată țara.”

⁴Dar femeia îi luase pe cei doi bărbați și îi ascunsese. Ea a zis: „Da, bărbații au venit la mine, dar nu știam de unde erau. ⁵La căderea întunericului, când poarta era gata să se închidă, bărbații au plecat. Nu știu unde s-au dus. Urmăriți-i repede, căci îi veți prinde.” ⁶Dar ea îi urcase pe acoperiș și îi ascunsese sub niște tulpini de in puse acolo. ⁷Bărbații i-au urmărit pe drumul Iordanului, până la vaduri; și, de îndată ce urmăritorii au ieșit, poarta a fost închisă.

⁸Înainte ca iscoadele să se culce, Rahav a urcat la ei pe acoperiș ⁹și le-a zis: „Știu că Domnul v-a dat țara, că groaza de voi a căzut peste noi și că toți locuitorii țării se topesc de frică înaintea voastră. ¹⁰Am auzit cum a secat Domnul apele Mării Roșii înaintea voastră când ați ieșit din Egipt și ce le-ați făcut lui Sihon și lui Og, cei doi regi amoriți de la răsărit de Iordan, pe care i-ați dat nimicirii. ¹¹Am auzit și ni s-a topit inima; nimănui nu i-a mai rămas curaj din pricina voastră, căci Domnul Dumnezeul vostru este Dumnezeu sus în ceruri și jos pe pământ. ¹²Acum, jurați-mi pe Domnul că, de vreme ce eu v-am arătat bunătate, veți arăta și voi bunătate casei tatălui meu. Dați-mi un semn de încredere ¹³că veți cruța viețile tatălui meu, ale mamei mele, ale fraților și surorilor mele și ale tuturor celor ce sunt ai lor și că ne veți scăpa de la moarte.”

¹⁴„Viața noastră pentru a voastră!”, i-au zis bărbații. „Dacă nu vei da în vileag ceea ce facem, atunci, când Tatăl nostru ne va da țara, îți vom arăta bunătate și credincioșie.”

¹⁵Ea i-a coborât cu o funie pe fereastră, căci casa ei era în zidul cetății — locuia chiar în zid. ¹⁶Ea le-a zis: „Mergeți spre munte, ca nu cumva să vă întâlnească urmăritorii. Ascundeți-vă acolo trei zile, până se vor întoarce ei, apoi vedeți-vă de drum.”

¹⁷Bărbații i-au zis: „Vom fi dezlegați de jurământul acesta pe care ne-ai pus să-l facem, ¹⁸dacă, atunci când vom intra în țară, nu vei lega funia aceasta de culoare stacojie la fereastra prin care ne-ai coborât și nu vei aduna în casă pe tatăl tău, pe mama ta, pe frații tăi și toată casa tatălui tău. ¹⁹Oricine va ieși pe ușile casei tale în stradă — sângele lui să cadă asupra capului lui, iar noi vom fi nevinovați. Dar dacă se va atinge cineva de vreunul care este cu tine în casă, sângele lui să cadă asupra capului nostru. ²⁰Iar dacă vei da în vileag ceea ce facem, vom fi dezlegați de jurământul pe care ne-ai pus să-l facem.”

²¹„Fie așa cum ați zis”, a răspuns ea. Apoi i-a trimis de la ea; ei au plecat, iar ea a legat funia stacojie la fereastră.

²²Ei au mers la munte și au rămas acolo trei zile, până s-au întors urmăritorii. Urmăritorii i-au căutat de-a lungul întregului drum, dar nu au găsit nimic. ²³Cei doi bărbați s-au întors, au coborât de la munte, au trecut râul și au ajuns la Iosua, fiul lui Nun, căruia i-au istorisit tot ce li se întâmplase. ²⁴I-au zis lui Iosua: „Cu adevărat, Tatăl nostru ne-a dat toată țara în mâini; într-adevăr, toți locuitorii ei se topesc de frică înaintea noastră.”