Tatăl îi arată lui Ieremia două coșuri cu smochine
Două coșuri cu smochine stau înaintea templului. Cele bune sunt exilații deja duși în Babilon — cei pe care Tatăl nostru îi va sădi din nou și cărora le va da o inimă ca să-l cunoască. Cele rele sunt Zedechia și cei rămași în Ierusalim, care credeau că au scăpat.
24 1Tatăl nostru mi-a arătat două coșuri cu smochine așezate înaintea Templului Tatălui nostru—după ce Nebucadnețar, împăratul Babilonului, l-a dus în robie pe Ieconia, fiul lui Ioiachim, împăratul lui Iuda, împreună cu căpeteniile lui Iuda, cu meșteșugarii și cu fierarii, din Ierusalim în Babilon. 2Un coș avea smochine foarte bune, coapte timpuriu; celălalt avea smochine atât de rele că nu se puteau mânca.
3Apoi Tatăl nostru m-a întrebat: „Ce vezi, Ieremia?” „Smochine”, am zis, „cele bune foarte bune, iar cele rele atât de rele că nu se pot mânca.”
4Apoi cuvântul Tatălui nostru a venit la mine:
5„Așa vorbește Tatăl nostru al lui Israel: Ca aceste smochine bune, așa îi voi socoti buni pe cei duși în robie din Iuda, pe care i-am trimis din locul acesta în țara babilonienilor.
6„Îmi voi aținti ochii asupra lor spre binele lor, îi voi aduce înapoi în țara aceasta; îi voi zidi, nu îi voi dărâma, îi voi sădi, nu îi voi smulge. 7Le voi da o inimă ca să Mă cunoască drept Tatăl lor; ei vor fi copiii Mei, iar Eu voi fi Tatăl lor, căci se vor întoarce la Mine din toată inima.
8„Dar ca niște smochine rele, prea stricate ca să fie mâncate—zice Tatăl nostru—așa îi voi face pe Zedechia, împăratul lui Iuda, pe căpeteniile lui și pe rămășița Ierusalimului, pe cei rămași aici sau în Egipt.
9„Îi voi face o groază, o nenorocire, o ocară, o pricină de râs, de batjocură și de blestem pentru toate împărățiile pământului, oriunde îi voi izgoni. 10Voi trimite împotriva lor sabia, foametea și ciuma, până vor pieri din țara pe care le-am dat-o lor și strămoșilor lor.”