Ieremia 10

10 ¹Ascultați cuvântul pe care vi-l spune Tatăl nostru, casa lui Israel.

²Așa vorbește Tatăl nostru: Nu învățați calea neamurilor și nu vă temeți de semnele din ceruri, deși neamurile se tem de ele.

³Căci obiceiurile popoarelor sunt deșarte: cineva taie un lemn din pădure, iar meșterul îl lucrează cu dalta lui. ⁴Îl împodobesc cu argint și aur; îl prind cu ciocanul și cu cuie, ca să nu se clatine. ⁵Ca o sperietoare într-un ogor de castraveți, idolii lor nu pot vorbi; trebuie să fie purtați, căci nu pot umbla. Nu vă temeți de ei, căci nu pot face niciun rău, și nici nu au puterea să facă vreun bine.

⁶Nimeni nu este ca tine, Tată; ești mare, și numele tău este mare în putere. ⁷Cine nu s-ar teme de tine, Împărate al neamurilor? Aceasta ți se cuvine, căci printre toți înțelepții neamurilor și în toate împărățiile lor nu este nimeni ca tine. ⁸Toți sunt neghiobi și nebuni; învățătura lor vine de la niște idoli deșerți—nimic altceva decât lemn. ⁹Argint bătut se aduce din Tarsis, și aur din Ufaz, lucrate de meșteri și de aurari; veșmântul lor este violet și purpuriu—toate sunt lucrarea unor mâini iscusite. ¹⁰Dar Tatăl nostru este Cel adevărat; el este Tatăl cel viu și Împăratul cel veșnic. La mânia lui pământul se cutremură, și neamurile nu pot îndura urgia lui.

¹¹Spuneți-le: „Dumnezeii care nu au făcut cerurile și pământul vor pieri de pe pământ și de sub ceruri.” ¹²El este Cel care a făcut pământul prin puterea lui, care a întemeiat lumea prin înțelepciunea lui și a întins cerurile prin priceperea lui. ¹³Când el tună, apele din ceruri vuiesc; el face să se ridice aburii de la marginile pământului. El face fulgerele pentru ploaie și scoate vântul din cămările lui. ¹⁴Oricine este neghiob și fără cunoaștere; orice aurar este făcut de rușine de idolii săi, căci chipurile lui turnate sunt o minciună și nu este suflare în ele. ¹⁵Sunt deșarte, o batjocură; la vremea pedepsei lor vor pieri. ¹⁶Partea lui Iacov nu este ca acestea, căci el este Cel care a plăsmuit toate lucrurile, iar Israel este seminția moștenirii lui; Tatăl oștirilor cerești este numele lui. ^a a v16 „Partea lui Iacov” este un titlu pentru Dumnezeu, numindu-l adevărata comoară și moștenire care aparține poporului său.

Exilul care vine

¹⁷Strânge-ți legătura de pe pământ, tu care locuiești sub asediu.

¹⁸Căci așa vorbește Tatăl nostru: Iată, de data aceasta îi arunc afară pe locuitorii țării, și voi aduce strâmtorare peste ei, ca s-o simtă.

¹⁹Vai de mine, din pricina rănii mele! Lovitura mea este grea. Dar am zis: „Negreșit, aceasta este boala mea, și trebuie s-o port.” ²⁰Cortul meu este distrus, și toate funiile mele sunt rupte. Copiii mei m-au părăsit și nu mai sunt; nu a mai rămas nimeni să-mi întindă cortul din nou sau să-mi ridice pânzele. ²¹Căci păstorii au ajuns neghiobi și nu l-au căutat pe Tatăl nostru; de aceea nu au propășit, și toată turma lor este risipită. ²²Ascultați! Vine o veste—o mare zarvă din țara de la miazănoapte—ca să prefacă cetățile lui Iuda într-o pustie, un sălaș al șacalilor. ²³Știu, Tată, că omul nu este stăpân pe calea lui; niciun om care umblă nu-și poate îndrepta singur pașii.

Rugăciunea lui Ieremia pentru îndurare

²⁴Pedepsește-mă, Tată, dar cu dreptate—nu în mânia ta, ca să nu mă nimicești. ²⁵Varsă-ți urgia peste neamurile care nu te cunosc, și peste popoarele care nu cheamă numele tău; căci l-au mâncat pe Iacov—l-au mâncat și l-au mistuit—și i-au pustiit pășunea.