Isaia 65

65 ¹M-am lăsat căutat de cei ce nu întrebau de mine; m-am lăsat găsit de cei ce nu mă căutau. Am zis: „Iată-mă, iată-mă”, unui neam care nu chema numele meu. ^a a v1 Pavel citează acest verset în Romani 10:20 ca pe invitația deschisă a Tatălui nostru care ajunge la neamuri — neamurile care nu erau chemate cu numele lui îl găsesc. ²Toată ziua mi-am întins mâinile spre un popor răzvrătit, care umblă pe o cale ce nu este bună, urmându-și propriile uneltiri, ³un popor care mă mânie în față necontenit, aducând jertfe în grădini și arzând tămâie pe cărămizi; ⁴care stau printre morminte și își petrec noaptea în locuri ascunse; care mănâncă carne de porc, cu zeamă din lucruri oprite în oalele lor; ⁵care zic: „Stai deoparte, nu te apropia de mine, căci eu sunt mai sfânt decât tine.” Aceștia sunt fum în nările mele, un foc care arde toată ziua. ⁶Iată, stă scris înaintea mea: Nu voi tăcea, ci voi răsplăti; voi răsplăti în sânul lor, ⁷atât păcatele voastre, cât și păcatele strămoșilor voștri laolaltă, zice Tatăl nostru; pentru că au ars tămâie pe munți și m-au batjocorit pe dealuri, voi măsura în sânul lor plata deplină pentru faptele lor de odinioară.

⁸Așa vorbește Tatăl nostru: Cum se găsește mustul în ciorchine și cineva zice: „Nu-l distruge, căci este o binecuvântare în el”, tot așa voi face de dragul slujitorilor mei și nu-i voi nimici pe toți. ⁹„Voi scoate urmași din Iacov și din Iuda un moștenitor al munților mei; aleșii mei îl vor moșteni, iar slujitorii mei vor locui acolo. ¹⁰Saronul va ajunge o pășune pentru turme, și valea Acor un loc de odihnă pentru cirezi, pentru poporul meu care m-a căutat. ¹¹Dar voi, care mă părăsiți, care uitați muntele meu cel sfânt, care puneți o masă pentru Noroc și umpleți cupe de vin amestecat pentru Soartă. ^b b v11 Noroc și Soartă erau zei păgâni ai norocului și ai destinului — poporul le pregătea ospețe în loc să se încreadă în Tatăl care îi urmărise. ¹²Vă voi sorti sabiei și toți vă veți pleca la înjunghiere, pentru că am chemat, dar nu ați răspuns, am vorbit, dar nu ați ascultat; ați făcut ce este rău în ochii mei și ați ales ce nu-mi era plăcut.”

¹³De aceea, așa vorbește Stăpânul Tată: Iată, slujitorii mei vor mânca, dar voi veți flămânzi; slujitorii mei vor bea, dar voi veți înseta; slujitorii mei se vor bucura, dar voi veți rămâne de rușine; ¹⁴„iată, slujitorii mei vor cânta de bucuria inimii, dar voi veți striga de durerea inimii și veți boci din pricina unui duh zdrobit. ¹⁵Veți lăsa numele vostru aleșilor mei drept blestem, iar Stăpânul Tată vă va da morții; dar pe slujitorii lui îi va chema cu un alt nume, ¹⁶astfel încât oricine își cheamă o binecuvântare în țară se va binecuvânta prin Tatăl adevărului, și oricine jură în țară va jura pe Tatăl adevărului; căci necazurile de odinioară sunt uitate și ascunse de ochii mei.

Ceruri noi, pământ nou

¹⁷„Căci iată, creez ceruri noi și un pământ nou, iar lucrurile de altădată nu vor mai fi amintite și nici nu vor mai veni în minte. ^c c v17 Ioan vede această promisiune împlinită în vedenia lui despre cerul nou și pământul nou — Apocalipsa 21:1. Petru o numește „locuința neprihănirii” pe care o așteptăm — 2 Petru 3:13. ¹⁸Dar bucurați-vă și veseliți-vă în veci de ceea ce creez; căci iată, fac din Ierusalim o bucurie și din poporul lui o veselie. ¹⁹Mă voi bucura de Ierusalim și mă voi veseli de poporul meu; nu se va mai auzi în el glasul plânsului, nici strigătul de durere. ²⁰Nu va mai fi în el un prunc care să trăiască doar câteva zile, nici un bătrân care să nu-și împlinească anii; căci tânărul va muri la o sută de ani, iar cel ce nu ajunge la o sută va fi socotit blestemat. ²¹Vor zidi case și vor locui în ele; vor sădi vii și le vor mânca rodul. ²²Nu vor zidi ca altul să locuiască, nici nu vor sădi ca altul să mănânce; căci zilele poporului meu vor fi ca zilele unui copac, iar aleșii mei se vor bucura din plin de lucrul mâinilor lor. ²³Nu vor munci în zadar, nici nu vor naște copii pentru spaimă năprasnică, căci sunt sămânța celor pe care Tatăl nostru i-a binecuvântat, iar urmașii lor vor fi cu ei. ²⁴Mai înainte ca ei să cheme, le voi răspunde; pe când încă vorbesc, îi voi auzi.” ²⁵Lupul și mielul vor paște împreună, iar leul va mânca paie ca boul, dar hrana șarpelui va fi țărâna. Nu vor face rău, nici nu vor nimici nicăieri pe muntele meu cel sfânt, zice Tatăl nostru.